Guvernul ia în calcul amânarea aderării României la zona euro cu1-2 ani, peste termenul de 1 ianuarie 2015 anunţat oficial deautorităţi, considerând că în acest interval politicile monetareşi fiscale trebuie consolidate, astfel încât cursul de schimb săfie unul de echilibru la momentul aderării.
"În ceea ce priveşte aderarea la zona euro, chiar dacă aceastase va realiza cu o întârziere de 1-2 ani, România trebuie în primulrând să fie pregătită pentru a adopta moneda euro, în sensulconsolidării politicii monetare şi fiscale, astfel încât cursul lamomentul aderării să fie un curs de echilibru caracterizat destabilitate", se arată într-un document oficial.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, în Estonia, că vadeclanşa o discuţie la nivelul BNR, al Guvernului, al analiştilorpentru a se ajunge la o concluzie dacă este bine ca România să-şimenţină obiectivul 2015 pentru accesul la moneda euro sau va trebuiîmbunătăţită performanţa economică.
Ziarul Financiar a scris în ediţia de luni un articol pemarginea celei mai pesimiste prognoze privind adoptarea euro decătre România, lansată de gigantul financiar BNP Paribas, careindică posibilitatea trecerii la moneda unică în anul 2024, cu nouăani mai târziu faţă de anul ţintit în programul de convergenţă alautorităţilor române.
România îndeplineşte în prezent doar criteriul stabilităţiicursului de schimb, care a avut oscilaţii modeste în ultimii doiani după deprecierea şoc de la sfârşitul lui 2008 şi pe cel aldatoriei publice, aflată încă sub pragul de 40% din Produsul InternBrut, faţă de un plafon de 60%. În schimb, inflaţia, deficitulbugetar şi dobânzile pe termen lung sunt peste limiteleacceptate.
Înainte de adoptarea propriu-zisă a euro, ţările candidatetrebuie să treacă printr-o perioadă intermediară de cel puţin doiani, denumită mecanismul de schimb valutar (ERM II), interval încare va fi testată stabilitatea monedei naţionale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
