Aceeaşi modalitate este agreată şi în ceea ce priveşte graţierea, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Kelemen Hunor a declarat, sâmbătă, presei, Târgu Mureş, la finalul şedinţei Consiliului Reprezentanţilor Unionali (CRU) a UDMR că dacă ceva nu este constituţional, cum a arătat Curtea Constituţională, atunci Parlamentul reglementează această situaţie.
”Codul Penal şi Codul de Procedură Penală sunt mult mai importante decât graţierea, mai ales că ambele coduri au fost aprobate prin asumare şi prin ordonanţe de urgenţă în 2009 şi 2010, în mica reformă, şi s-a văzut că dacă se evită dezbaterea parlamentară apar foarte multe greşeli care au fost arătate şi prin deciziile CCR. Există foarte multe decizii ale CCR prin care Curtea a arătat că sunt peste 40 de puncte, articole neconstituţionale. Este obligaţia Parlamentului de a pune în acord Codurile aşa cum cere CCR. E foarte simplu, dacă ceva nu este constituţional, şi aşa a arătat Curtea, atunci Parlamentul reglementează această situaţie şi de aceea am spus că nu este bună nici asumarea răspunderii, nici OUG, fiindcă anii au dovedit că orice ocolire a Parlamentului aduce doar greşeli peste greşeli în aceste Coduri extrem de importante. Cred că dezbaterea parlamentară e singura metodă şi posibilitate avem, pentru că ordonanţele lui Cioloş sunt pe masa Parlamentului şi să punem Codurile în concordanţă cu deciziile CCR”, a spus Kelemen.
Potrivit acestuia, Guvernul tehnocrat a încercat anul trecut, tot prin OUG, ocolind Parlamentul, fără nicio dezbatere ”şi a făcut un şi mai mare deserviciu pentru tot ce înseamnă politica penală, codurile penale şi de procedură penală”.
”De aceea eu cred că, acum, când legea de aprobare a ordonanţelor Guvernului Cioloş este în dezbatere parlamentară există ocazia de a amenda cele două coduri, Codul Penal şi de Procedură Penală, punând, exact cum cere Constituţia şi legea, în acord cu deciziile CCR”, a explicat liderul UDMR.
În ceea ce priveşte graţierea, Kelemen Hunor a spus că statul trebuie să decidă când face graţieri colective iar Parlamentul este în măsură să ia o astfel de decizie fiindcă e vorba despre o lege.
”Ultima astfel de decizie a fost în perioada în care ministrul Justiţiei era Valeriu Stoica, în 1999 – 2000, de atunci statul nu a dat graţieri colective şi până la urmă nu este altceva decât raportul şi politica statului, raportul între stat şi cei care au făcut greşeli şi au primit pedepse penale. Iarăşi dezbaterea parlamentară este modalitatea corectă prin care se poate ajunge la o graţiere colectivă. (...) Acesta este punct nostru de vedere, dezbaterea parlamentară este modalitatea prin care se poate ajunge la o concluzie. Sigur, statul poate să spună liniştit că nu face graţieri colective în următorii 20 sau 50 de ani, este o posibilitate, nu este nicio probemă, nicio tragedie, dar dacă statul doreşte să facă graţieri colective atunci trebuie să se întâmple acest lucru prin Parlament”, a mai spus Kelemen.
În cadrul şedinţei CRU, Porcsalmi Balint ales în funcţia de preşedinte executiv pentru următorii doi ani iar un număr de 29 de politicieni ai Uniunii, care au decis să se retragă din funcţii importante ale organizaţiei şi din activitatea parlamentară, au primit distincţia ”Bradul de Argint”.
