Produsele alimentare si masinile sunt produsele la care Romania a inregistrat anul trecut cea mai mare crestere a deficitului comercial, arata datele statistice. Valentin Lazea, economistul-sef al BNR, considera ca Romania "putea sa traiasca" si fara aceste importuri si ca limitarea acestui consum din import trebuie sa corecteze deficitul de cont curent, care este in acest moment principala problema a economiei.
Fata de cresterea cu 50% a deficitului comercial de anul trecut, deficitul in comertul alimentar a crescut cu 58%, iar cel in comertul cu masini - cu 43%.
Importul de alimente a fost anul trecut de 2,4 mld. euro (+44%), iar importul de autovehicule a fost de 260.000 de unitati (+50%), pe care romanii au cheltuit 3,5 - 4 mld. euro.
"Putea Romania sa traiasca fara aceste importuri de mancare si masini? Eu zic ca putea", a declarat ieri Lazea in cadrul unei dezbateri cu analistii din banci referitoare la deficitul extern si mijloacele de finantare ale acestuia. Economistul-sef al BNR spune ca deficitul de cont curent este generat in primul rand de dezechilibre pe partea de oferta a economiei. Anul trecut, deficitul a fost finantat in primul rand pe datorie, in timp ce investitiile straine directe au acoperit doar 42% din acest deficit (fata de o acoperire de 91% in 2006).
In aceeasi ordine de idei, Lazea afirma ca ritmul de crestere al creditului privat din economie este "infernal" si "nesustenabil", mai ales al creditului in valuta pentru populatie. Potrivit datelor BNR, acesta a crescut cu 134% anul trecut. "Cresterea atat de rapida a creditului prezinta trei pericole: pe inflatie, pe deficitul extern si pe stabilitatea financiara", a opinat oficialul bancii centrale.
Lazea considera ca solutia pentru corectarea deficitului extern este orientarea economiei spre export, Romania avand printre cele mai reduse ponderi ale exportului in Produsul Intern Brut din regiune, de numai 26%. Spre comparatie, exporturile reprezinta 70% din PIB in Cehia si 66% in Ungaria, acestea fiind economii orientate catre export. In aceste state, cresterea investitiilor in industrie a majorat capacitatea de export, in timp ce in Romania investitiile s-au orientat preponderent in piata financiara, in real estate si comert.
In Romania, majorarea puternica a investitiilor straine incepand cu 2004 a adus si cresterea salariilor. Potrivit statisticilor, salariul mediu net pe economie
s-a dublat in trei ani, de la 147 de euro in 2004 la 313 euro in 2007. De asemenea, romanii au doar 37% din veniturile medii ale europenilor, in timp ce preturile sunt de circa 59% din media europeana.
Incetinirea consumului ar putea fi o solutie pentru a controla deficitul extern, spun si unii analisti. "Romania traieste pe datorie de aproape 20 de ani", afirma Ella Kallai, economist-sef al Alpha Bank. Analiza ei arata ca singurul mod de a reduce dezechilibrul extern ar fi o incetinire sau chiar o reducere a consumului final din economie, din moment ce consumul din import este principalul factor la baza deficitului de cont curent.
"Consumam prea mult si prea rapid. In plus, consumul se face din exterior si nu din proprii bani, ci pe credit", a sintetizat Florin Citu, director adjunct al trezoreriei ING Bank. El spune ca investitiile straine sunt cea mai scumpa metoda de finantare a deficitului extern.
Ionut Dumitru, seful departamentului de cercetare al Raiffeisen Bank, noteaza ca investitiile straine nu doar finanteaza deficitul extern de azi, ci il si alimenteaza pe cel de maine, prin repatrierea profitului si a dividendelor. "Corectia deficitului trebuie facuta prin politici economice, altfel va fi facuta brutal, de catre piete, cu consecinte drastice asupra cresterii economice".
Fondurile europene ar putea juca un rol in stimularea investitiilor straine si finantarea deficitului extern, considera Fabio Mucci, economist al Unicredit Tiriac Bank.
In timp ce Lazea considera ca deprecierea leului din ultima perioada este suficienta pentru a corecta deficitul extern, analistii sunt reticenti. "Decalajul de crestere dintre importuri si exporturi este atat de mare, ca doar deprecierea leului nu poate actiona pentru a reduce deficitul extern", spune Catalina Constantinescu, analist al ABN Amro Bank. De aceeasi parere este si Otilia Ciotau, economist-sef al Piraeus Bank, care a adaugat: "cu cat ajustarea va fi mai tarzie, cu atat costurile vor fi mai mari".
Liviu Voinea, director executiv al Grupului de Economie Aplicata, a precizat ca situatia Romaniei (deficit de cont curent mare, crestere economica inalta si semne de supraincalzire) necesita atat o corectie externa (deprecierea monedei nationale), cat si una interna, pentru a reduce deficitul extern. "Corectia interna trebuie sa fie intarirea politicii fiscale, care ar putea costa incetinirea economica", a afirmat el.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
