Reprezentantii angajatilor din invatamant si justitie au declarat ca nu sunt multumiti de ultima forma a salarizarii unice, singurii care au apreciat ultima forma a legii fiind reprezentantii federatiilor sindicale din sanatate. Aceasta nu este varianta finala a proiectului de lege.
Mai multe instante din tara si din Bucuresti au declansat proteste ca urmare a pozitionarii in grila unica de salarizare. Judecatorii instantei supreme sublineaza ca atitudinea lor a fost determinata de pozitia Executivului, „care a subfinantat in mod constant justitia, inclusiv ICCJ, si care, prin proiectul legii privind salarizarea unica, in discordanta cu Constitutia, principiile dreptului international si salarizarea judecatorilor din celelalte tari membre UE, a exclus practic judecatorii din randul puterii judecatoresti, golind, astfel, de continut autoritatea judecatoreasca", potrivit Mediafax.
La randul lor, sindicatele din educatie resping actuala forma a proiectului legii unice de salarizare, spunand ca noii coeficienti din grila blocheaza functiile cadrelor didactice la salariul actual pentru cinci ani.
Printre singurele cresteri ale coeficientilor de ierarhizare din cadrul noii forme a legii salarizarii din sectorul bugetar se numara cele ale medicilor primari. Coeficientul maxim de salarizare a scazut de la 15 la 12, fiind afectate mai ales functiile de conducere. Discutiile dintre Guvern si sindicate privind proiectul de lege a salarizarii unitare in sectorul public au avut loc pe parcursul intregii zile de ieri, pentru stabilirea unei forme finale, dezbaterile fiind organizate la ore diferite, in functie de domeniul de activitate. Asadar, noua forma propune ca un medic primar sa fie platit cu echivalentul maxim a 5,25 salarii minime, corespunzator vechimii, in timp ce in varianta anterioara coeficientii pentru un asemenea post erau cuprinsi intre 4,05 si 5,10, in functie de vechime.
In ceea ce priveste profesorii din invatamantul superior, coeficientii au ramas aceiasi. Astfel, un rector va fi platit cu echivalentul a 8,15 salarii minime, in conditiile care detine gradul I si 8,45 salarii, in situatia in care detine gradul II. Un profesor universitar va avea un coeficient maxim cuprins intre 6,40 pentru o vechime de 10-15 ani, si 7,60 daca are peste 40 de ani in invatamant. Un profesor grad I va avea un coeficient maxim cuprins intre 3,85 pentru vechime de 2-6 ani si 4,30 daca are peste 40 ani de experienta.
Presedintele Romaniei va avea un coeficient de salarizare de 12 salarii minime, iar sefii Senatului si Camerei Deputatilor vor avea un coeficient de 11,80, in timp ce vicepresedintii acestor doua camere parlamentare vor avea un coeficient de 11,60.
„Se vor mai face modificari legate de echivalenta. Se discuta despre echivalarea anumitor functii care au aceleasi responsabilitati, pe orizontala. Spre exemplu, presedintele Inaltei Curti de Justitie ar putea avea acelasi coeficient cu presedintele Senatului", spune Bogdan Hossu, liderul sindicatului Cartel Alfa.
In educatie au gasit solutia
Ministrul educatiei Ecaterina Andronescu si sindicatele din invatamant au gasit solutii pentru noua din cele zece zile de concediu fara plata prin taierea unor sporuri, asigurand elevii ca vor incepe cursurile pe 14 septembrie. Ministerul Educatiei a propus eliminarea fondului de premiere de 2%, a salariului de merit si a sporului pentru mediul rural, pentru a fi facute economiile privind cheltuielile de personal de 15,5% pe luna in lunile septembrie, octombrie si noiembrie, a declarat presedintele Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant, Aurel Cornea.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
