Inflatia a fost de 0,86% in ianuarie 2008, fata de 0,2% in ianuarie 2007, potrivit datelor de la Institutul National de Statistica (INS). In urma cu un an, rata anualizata a inflatiei era de numai 4%, insa scumpirile din a doua parte a lui 2007, cauzate de deprecierea leului, seceta din vara anului trecut si conjunctura internationala, au adus o revenire a inflatiei la nivelurile din 2006.
In prima luna a anului, cel mai mult s-au scumpit serviciile (cu 2,12% fata de decembrie 2007), urmate de produsele alimentare (plus 0,86%) si de cele nealimentare (plus 0,37%).
"Cresterea importanta a preturilor la servicii se datoreaza in primul rand deprecierii leului. La marfurile alimentare, scumpirile sunt explicate in primul rand de diminuarea productiei agricole interne si cresterea importurilor din cauza secetei. In plus, la revenirea inflatiei au contribuit si cresterea preturilor produselor petroliere si a altor produse energetice pe pietele externe", a explicat ieri Vergil Voineagu, presedintele INS, comentand nivelul inflatiei din ianuarie.
De altfel, spune el, cresterea inflatiei anualizate, de la 6,57% in decembrie 2007 la 7,26% in ianuarie "confirma anticipatiile analistilor".
In acelasi timp, prognoza Bancii Nationale arata ca inflatia va continua sa urce pana la aproximativ 8,3% in martie anul acesta din cauza efectului de baza al primului trimestru din 2007. In urma cu un an, inflatia dobora minim dupa minim, pana la o valoare-record de 3,66% in martie 2006.
Cu ocazia comunicarii primelor date de inflatie pe 2008, INS a anuntat ieri si structura cosului de consum pe baza careia este calculata cresterea preturilor.
Cosul de consum pentru calculul inflatiei se modifica anual, ponderile bunurilor si serviciilor in cosul pe 2008 reiesind din ancheta statistica privind bugetele de familie pe 2006.
"Datorita procedurilor si disponibilitatii datelor, intervalul de doi ani intre culegerea datelor si folosirea lor in cosul de consum pentru calculul inflatiei este cel mai mic posibil", a explicat Voineagu.
Potrivit acestor date, ponderea produselor alimentare in cosul de consum a continuat sa scada pentru al saselea an consecutiv, de la 44,7% in 2002 la 37,5% anul acesta.
Seful Statisticii a precizat ca reducerea ponderii alimentelor in cosul de consum reflecta majorarea veniturilor populatiei.
De exemplu, produsele a caror pondere a scazut cel mai mult in cosul de consum sunt painea, legumele, laptele si carnea de pasare.
In acelasi timp, produsele cu cea mai mare crestere de ponderi sunt gazele, automobilele, medicamentele si produsele din tutun.
BNR: Incepem corectia deficitului extern
Deficitul de cont curent ar trebui sa ramana anul acesta la 13,6% din PIB, marcand astfel o incetinire usoara fata de nivelul estimat pentru 2007, de 14,2%. "Vedem o usoara reducere a deficitului de cont curent, dar nu mare, inclusiv din cauza efectului de baza", a spus Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, la un seminar organizat de Asociatia Analistilor Financiari. Ponderea deficitului extern (care se calculeaza in euro) in PIB este influentata statistic de cursul de schimb. In ultimii ani, aprecierea leului a facut ca PIB exprimat in euro sa fie mai mare, reducand astfel ponderea deficitului extern. Isarescu a aratat insa ca in 2008 efectul va fi nefavorabil, in conditiile in care se asteapta o crestere a cursului mediu. "Romania a trecut la oprirea deprecierii acestui indicator", a afirmat el, subliniind insa ca in primele luni aceasta miscare are "efecte perverse". In discursul de prezentare a raportului asupra inflatiei tinut saptamana trecuta, Isarescu a aratat ca deprecierea leului, care ajuta la corectia deficitului extern, va alimenta o crestere a inflatiei anualizate pana la 8,3% pe an, la sfarsitul acestui trimestru. Deficitul de cont curent a crescut in primele 11 luni ale anului trecut cu 72,6%, la 15,2 mld. euro. In primele zece luni ritmul fusese de 71,7%. Principalul factor care alimenteaza deficitul de cont curent este dezechilibrul balantei comerciale. In decembrie, cresterea anualizata a deficitului comercial a incetinit la 44%, de la 53% in noiembrie. Pe de alta parte, Isarescu a reluat in discursul in fata analistilor temerile privind o posibila prelungire a cresterii inflatiei. In scenariul sau, BNR intrevede plafonarea inflatiei in trimestrul al doilea, urmand ca spre sfarsitul anului sa incetineasca. Isarescu a subliniat din nou ca este nevoie de o coordonare a politicii monetare cu masurile aplicate de Executiv, pentru a nu se transmite mesaje contradictorii. (Liviu Chiru)
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
