Acestea sunt câteva dintre ideile enunţate de oficialii din sănătate într-o conferinţă organizată ieri pe tema reformei din sănătate. Iniţial, conferinţa a fost anunţată miercuri-seară având ca temă dezbaterea proiectului de lege, însă oficialii din sănătate au spus că documentul va fi lansat în dezbatere publică abia săptămâna viitoare şi va fi un proiect de lege cadru (care stabileşte cadrul general de funcţionare, urmând ca anumite aspecte să fie reglementate prin legi speciale). Conferinţa a fost anunţată după declaraţiile făcute de preşedintele Traian Băsescu.
Deşi ideile nu sunt noi, este pentru prima dată când la aceeaşi masă s-au aflat pentru a susţine reforma: Ritli Ladislau, ministrul sănătăţii, Lucian Duţă, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Cristian Vlădescu, preşedintele Şcolii Naţionale de Sănătate Publică şi Management Sanitar şi unul dintre iniţiatorii proiectului din poziţia de consilier prezidenţial la Administraţia Prezidenţială - Departamentul de Sănătate Publică, dar şi Cristian-Anton Irimie, secretar de stat în cadrul ministerului.
O lună, două, trei de dezbateri
Lucian Duţă, preşedintele CNAS, instituţia care finanţează sistemul actual de sănătate, spune că legea se va afla în dezbatere publică 30-60 de zile sau oricât va fi necesar pentru ca actorii implicaţi să-şi spună cuvântul.
"Banii pe care fiecare îi plăteşte sunt bani privaţi, şi astfel apare necesitatea administrării private a acestor bani, necesitatea remodelării sistemului de sănătate dar şi spargerea monopului statului", a spus Lucian Duţă.
Miza din spatele reformei din sănătate este uriaşă: în joc se află 23,23 mld. lei (5,5 mld. euro), cât reprezintă bugetul cumulat pe care Ministerul Sănătăţii (MS) şi CNAS îl au la dispoziţie în 2012. Iar în pofida creşterilor din fiecare an, calitatea serviciilor este slabă.
Ieşirea publică a oficialilor din sistemul de sănătate are loc în condiţiile în care în ultimele zile s-au precipitat mai multe declaraţii vizavi de reforma din sănătate, cea a preşedintelui Traian Băsescu şi a lui Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, partid care a dat actualul ministru al sănătăţii.
"Am auzit nişte aberaţii de genul «trebuie adoptată, în prima parte a anului să intre în vigoare». E o copilărie. O asemenea lege, care modifică din temelii sistemul de sănătate, nu poate fi implementată de la începutul anului viitor, sau măcar de la mijlocul anului. Ea trebuie dezbătută o lună, două, trei, cât o fi nevoie până obţine o masă critică de susţinători, trecută prin Parlament într-o formă sau alta - prin asumare sau prin dezbatere în cele două Camere - şi trebuie lăsat un timp pentru începerea implementării ei", a spus preşedintele Traian Băsescu, citat de Mediafax. Preşedintele s-a referit şi la faptul că Raed Arafat, subsecretar de stat în minister, este un "duşman al apariţiei sistemului privat de sănătate".
Câteva observaţii
Totodată, preşedintele UDMR Kelemen Hunor, citat de Mediafax, a declarat că actualul sistem de sănătate este "păgubos", dar că reforma în sănatate trebuie făcută pentru fiecare cetăţean, şi nu pentru "băieţii deştepţi" din asigurările de sănătate.
Întrebat despre Raed Arafat, ministrul sănătăţii a răspuns că a avut o observaţie, dar că discuţiile (între toţi cei implicaţi) nu au fost tot timpul foarte armonioase. În legătură cu UDMR, ministrul a mai spus că a avut o prudenţă, dar că înţelege necesitatea reformei.
Ce se modifică în noua lege
Dacă până acum fondurile strânse din contribuţiile de sănătate erau gestionate de CNAS, acum instituţia le va redirecţiona către casele private (maximum zece la număr) care vor concura între ele pentru atragerea de medici şi asiguraţi.
"Asiguraţii îşi vor alege casa de sănătate aşa cum îşi aleg medicul de familie, iar casa de asigurări va primi o primă de asigurare care va fi aceeaşi pentru indiferent de asigurat", a spus Cristian Vlădescu. El a precizat că acestea nu au voie să refuze pacienţii, iar companiile vor putea încheia asigurări de grup.
Dacă un pacient doreşte să aibă acces mai rapid la servicii ar trebui să-şi facă o asigurare complementară. De exemplu, o operaţie de genunchi poate să fie programată la stat peste 6 luni şi suportată din contribuţiile obligatorii, dacă se doreşte accesarea mai devreme se va apela la asigurările complementare.
Zece întrebări despre noua lege a sănătăţii
1. De ce se tot amână lansarea în dezbatere publică?
Cristian-Anton Irimie, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii, a spus că mai sunt câteva corelări de natură legislativă, amănunte juridice, care trebuie rezolvate.
2. De ce mai este nevoie de CNAS în noul sistem?
Lucian Duţă, preşedintele CNAS, a spus că în noul sistem instituţia va garanta că un anumit traseu al analizelor (standardizare) şi faptul că nu va fi vorba doar despre "profitul" privaţilor.
3. Cu câte case poate încheia contract un spital mic din provincie?
În noul sistem nu este clar cu câte case de asigurări poate încheia un contract un mic spital din provincie care nu are concurenţă în aria sa geografică.
4. De ce au mai fost închise spitalele anul acesta dacă în noua legislaţie acestea ar putea să fie transformate în fundaţii şi societăţi pe acţiuni?
Potrivit noului proiect, spitalele vor putea să se transforme în fundaţii sau societăţi comerciale, de aceea nu este clar de ce a fost nevoie de închiderea acestor unităţi?
5. De ce trebuie să apară casele private de asigurări?
Lucian Duţă, preşedintele CNAS, spune că banii plătiţi în contul contribuţiilor pentru sănătate sunt bani privaţi, care trebuie administraţi privat.
6. Ce va deconta statul din contribuţiile obligatorii?
Statul va deconta un pachet de bază, care nu a fost încă finalizat.
7. Câţi bani va plăti un salariat pentru sănătate?
Contribuţiile la sănătate nu se modifică (10,7% cumulat pentru angajat şi angajator).
8. Care va fi rolul asigurărilor private? Cum vor funcţiona?
Dacă un pacient doreşte să aibă acces mai rapid la servicii, ar trebui să-şi facă o asigurare complementară. De exemplu, o operaţie de genunchi poate să fie programată la stat peste 6 luni şi suportată din contribuţiile obligatorii, dacă se doreşte accesarea mai devreme, se va apela la asigurările complementare, au explicat oficialii din sănătate.
9. Ce se întâmplă cu sistemul de urgenţă?
Ramâne sistemul actual, SMURD, Ambulanţa, iar ministrul a spus că dacă un operator privat, cândva, va atinge standardele ministerului va putea să intre în sistem.
10. De ce rămâne obligatorie contribuţia la stat?
Sistemul de sănătate pe principiul solidarităţii. Pentru că o persoană care are pensie de 700 de lei şi care are nevoie de tratament trebuie să fie susţinută de cei care au salarii de 7.000 de lei, a explicat Lucian Duţă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
