Ministerul Economiei si Comertului (MEC) va privatiza in urmatorii ani cea mai mare parte din cele 142 de firme pe care le mai detine in portofoliu si care au un capital social de circa 5,8 mld. euro, arata Programul Economic de Preaderare (PEP), elaborat de catre Comisia Nationala de Prognoza.
Finalizarea privatizarilor si cresterea fiscalitatii reprezinta principalele obiective pe termen mediu ale Guvernului, in vederea integrarii europene. PEP contine declaratia de intentie a Guvernului fata de UE privind fiscalitatea, iar publicarea sa dezvaluie intentiile Executivului chiar inaintea adoptarii noului Cod fiscal.
"Reforma legislatiei fiscale in urmatoarea perioada" va continua "pe termen mediu" reducerea contributiilor la asigurarile sociale, "in paralel cu majorarea catre nivelul cotei unice a ratelor de taxare pentru celelalte surse de castiguri", arata documentul. In acelasi timp, vor fi promovate "masuri de largire a bazei de impozitare".
Cu alte cuvinte, nivelul cotelor de CAS va continua sa scada in urmatorii ani, dar toate celelalte impozite vor creste pana la nivelul de 16%. Documentul nu precizeaza nimic despre modificarea cotei de TVA. In plus, "largirea bazei de impozitare" se refera la anularea unor deductibilitati importante pentru banci, compa-niile de asigurare si companiile din sectorul energetic si petrolier. De asemenea, vor creste impozitele pe locuinte, pe autovehicule si iahturi, iar proprietatile imobiliare dobandite prin mostenire si schimb vor fi si ele impozitate, in ciuda exceptarilor de pana acum. In acelasi timp, impozitul pe terenurile agricole va creste intre 9 si 36 de ori.
Cresterea ponderii veniturilor bugetare in PIB de la circa 30% la 35% reprezinta o mai veche preocupare a Guvernului, iar sporirea fiscalitatii urmareste chiar acest obiectiv. Potrivit PEP, cresterea veniturilor este necesara pentru consolidarea bugetului, asigurarea necesarului de cofinantare a proiectelor europene si contributia la bugetul comunitar.
PIB va depasi 100 mld. euro in 2007, anul asteptat al aderarii, cu conditia unei cresteri economice de peste 6% in 2006 si 2007.
Tot in anul aderarii, exporturile romanesti vor atinge aproape 29 de miliarde de euro, iar importurile - 42 de miliarde. In ciuda cresterii constante a dezechilibrului comercial, deficitul de cont curent se va reduce pana la numai 6,1 miliarde de euro in 2007 (sub 6% din PIB).
Deficitul de cont curent si-a incetinit cresterea
Deficitul de cont curent s-a accentuat in luna septembrie cu 739 de milioane de euro, pana la aproape 4 miliarde de euro in primele noua luni, arata datele provizorii ale Bancii Nationale a Romaniei.
Cresterea este semnificativa, avand in vedere ca in septembrie 2004 deficitul crescuse cu numai 180 mil. euro.
Desi deficitul de cont curent se afla la cote record, cresterea acestuia s-a temperat continuu de la inceputul anului. Astfel, ritmul de crestere al deficitului a incetinit de la peste 60% in primul semestru la numai 28% in primele noua luni.
In cadrul schimburilor de bunuri si servicii, Romania inregistreaza un deficit de 4,8 mld. euro in cazul bunurilor, un deficit de 305 milioane de euro in transporturi, dar si un mic excedent de 133 mil. euro in turism.
Statisticile BNR arata ca turistii straini au cheltuit in Romania aproape dublu fata de primele noua luni din 2004, adica 605 de milioane de euro, fapt care a dus la aparitia excedentului pentru serviciile turistice romanesti. In primele noua luni din 2004, Romania inregistra un deficit de peste 20 mil. euro in turism.
Tot in primele noua luni, sumele transferate din strainatate (in principal bani trimisi de romanii aflati la munca peste granite) s-au ridicat la 2,6 miliarde de euro, cu jumatate de miliard mai mult decat anul trecut.
In septembrie 2005, remiterile au fost de aproape 300 de milioane de euro, doar cu putin mai mari decat cei 289 de milioane de euro trimisi in tara in septembrie 2004.
In alta ordine de idei, datoria externa pe termen mediu si lung a crescut in septembrie cu 680 mil. euro, pana la 23 de miliarde de euro.
Nivelul actual este cu 4,7 miliarde de euro mai mare decat cel consemnat la inceputul anului.
Cresterea datoriei externe a fost insa acoperita de o crestere mai mare a rezervelor totale ale BNR. Acestea au crescut in septembrie cu circa 350 de milioane de euro, pana la aproape 18 miliarde, nivel cu 6 miliarde mai ridicat decat la inceputul anului.
Productia industriala, cele mai slabe rezultate din ultimii 5 ani
ProducTia industriala va depasi anul acesta cu numai 1,5% nivelul anului 2004, mult sub asteptarile anterioare, afirma Comisia de Prognoza (CNP) in buletinul privind evolutia economiei in trimestrul patru. Industria marcheaza astfel cel mai slab rezultat de cand economia a revenit pe crestere, in 2000. Anul trecut, productia industriala a crescut cu 5,3%.
Productivitatea din industrie va creste in 2005 cu doar 4,5%, fata de o majorare de aproape 12% anul trecut. Cifra de afaceri a industriasilor va creste cu 3,4% fata de 2004 datorita vanzarilor mai bune cu 11,8% pe pietele externe.
In schimb, disponibilizarile din industrie vor continua pana la sfarsitul anului, in principal din cauza restructurarii companiilor de profil, circa 20.000 de angajati fiind dati afara in perioada octombrie-decembrie. Buletinul de prognoza mai spune ca inflatia va atinge la sfarsitul anului 8,3%, cu aproape un punct peste tinta oficiala stabilita de BNR si mult peste estimarea de la inceputul anului, de 7%. Inflatia medie pe 2005 va fi de aproximativ 9%, iar cursul mediu de schimb va fi de 3,61 lei pentru un euro. La nivelul intregului an, deficitul comercial va atinge circa 10 miliarde de euro, cu 36% mai mare decat in 2004. Pentru comertul interior, CNP estimeaza ca volumul vanzarilor companiilor va creste cu circa 17% fata de anul trecut.
Volumul creditelor private contractate de firme si populatie va creste cu numai 2% pana la sfarsitul anului, mai arata datele prezentate de Comisia de Prognoza. In acelasi timp, creditele restante se vor mentine constante, cu o pondere de circa 1,1% in totalul creditelor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
