Problemele financiare şi sociale din ţări precum Italia, Spaniasau Grecia i-au afectat şi pe muncitorii români din străinătate,care trimit acum mai puţini bani acasă. Intrările din transferuricurente din străinătate - în principal, bani trimişi acasă deromânii care lucrează în afară - au scăzut în primele patru luni cu37% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ceimporturile au început să-şi accelereze creşterea, astfel căpresiunea pe deficitul de cont curent s-a accentuat, acesta urcândcu 40,3%, până la 2,06 mld. euro.
Remiterile din străinătate au însumat numai 1,55 mld. euro înprimele patru luni din 2010, comparativ cu 2,46 mld. euro înaceeaşi perioadă a anului trecut.
"Anul acesta va fi probabil mai multă presiune şi din balanţacomercială, dar diferenţa majoră va fi dată de faptul cătransferurile curente vor arăta mult mai prost. Sunt două elementecare diminuează transferurile curente: pe de o parte, în contuladministra ţiei au intrat mult mai puţini bani din fondurieuropene, iar pe de altă parte, sumele trimise de muncitorii dinstrăinătate au fost mult mai mici", spune Nicolaie Chideşciuc,economistul-şef al ING Bank. Scăderea trans ferurilor a survenit încontextul în care principalele surse ale banilor veniţi dinstrăinătate sunt ţări din sudul Europei, care traversează înaceastă perioadă o criză a datoriilor suverane şi au un nivelridicat al şomajului.
"Conform celor mai recente date, Italia are o ponderede 43% întotalul remiterilor, Spania de 31% şi Grecia de 7%", notează EugenŞinca, analist în cadrul departamentului de cercetare al BCR,într-un raport al băncii. În Spania, şomajul a depăşit 20% înaprilie, în timp ce în Grecia se situa în aceeaşi perioadă în jurula 11%.
Astfel, în perioada ianuarie-aprilie excedentul transferurilorcurente s-a diminuat cu 62,1 faţă de intervalul similar din 2009,până la 604 mil. euro, arată datele BNR. În condiţiile în careintrările s-au diminuat cu aproape un miliard de euro, din ţară auieşit cu 36 mil. euro mai mult decât în primele patru luni aleanului trecut.
În aprilie, ritmul de creştere al deficitului de cont curent afost totuşi mai redus comparativ cu ritmul înregistrat în lunileanterioare. De exemplu, în primul trimestru deficitul de contcurent urcase cu 65,5% faţă de intervalul ianuarie-martie 2009.
Analiştii se aşteaptă ca deficitul de cont curent să se menţinăşi în 2010 la nivelul de 4,5% din Produsul Intern Brut (PIB)înregistrat anul trecut sau chiar să scadă uşor sub acest nivel.Anul trecut, deficitul de cont curent s-a diminuat de 2,5 oricomparativ cu 2008, pe fondul restrângerii cererii pentru produsedin import şi al creşterii exporturilor. Totuşi, deficitul balanţeicomerciale ar putea pune în continuare presiune asupra contuluicurent. Importurile şi-au accelerat creşterea şi astfel ritmul descădere al deficitului comercial s-a diminuat în aprilie cu 20,8%faţă de 22,3% în martie.
"Declinul deficitului comercial va continua să încetinească încondiţiile în care s-a pornit de la o bază foarte joasă în 2009",comentează Cătălina Molnar, economistul-şef al RBS România. RBSvede deficitul de cont curent la 4,2% din PIB la sfârşitul acestuian, faţă de 4,5% în 2009. Pe termen mediu, revenirea cererii pentrubunurile din import va readuce pe creştere deficitul de contcurent, potrivit prognozelor băncii.
În primele patru luni, importurile au crescut cu 14,4%, până la13,6 miliarde de euro. "Importurile de băuturi, tutun şi produsealimentare a fost singurul segment cu o dinamică negativă înprimele patru luni ale anului", a declarat recent Vergil Voineagu,preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS). În acelaşiinterval, exporturile au crescut cu peste 23%, în principal pefondul cererii externe ridicate pentru produsele din industriaprelucrătoare.
Pe de altă parte, analiştii BCR apreciază că deficitul comercialnu mai reprezintă o ameninţare atât de mare pentru balanţa de plăţia României, mai ales dacă Executivul îşi menţine angajamentulprivind reformele fiscale. "După ce a fost o sursă de îngrijorareîn timpul perioadei de avânt economic, balanţa comercială nu maireprezintă o problemă, în condiţiile în care deficitul său a fostmai mic cu 20,7%", apreciază Eugen Şinca.
În contextul menţinerii sau chiar declinului deficitului de contcurent în acest an, economiştii se aşteaptă la o stabilizare acursului de schimb în intervalul 4,1-4,2 lei/euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
