Guvernul inca intarzia ieri sa clarifice oficial situatia acordului cu FMI in urma raspunsului primit la scrisoarea trimisa saptamana trecuta la Washington de ministrul finantelor Ionut Popescu.
Popescu a confirmat primirea scrisorii, insa nu a dorit sa discute continutul acesteia. In cursul zilei de ieri, el a avut o intalnire cu rezidentul FMI la Bucuresti, Graeme Justice, fara a face vreo declaratie de presa. La randul sau, Justice nu a dorit sa faca nici un comentariu. Spre seara, era asteptata o pozitie oficiala exprimata de premierul Calin Popescu-Tariceanu, la intoarcerea dintr-o vizita in Israel. Pana la urma, el i-a trimis pe ziaristi tot la ministrul finantelor.
Mai dispus la declaratii s-a aratat vicepremierul Adriean Videanu, inca negociator-sef in relatia cu FMI. Marti seara, el sustinea nici mai mult, nici mai putin ca Fondul a acceptat in principiu un deficit de 0,7% din PIB, expertii sai fiind gata sa revina la Bucuresti pentru reluarea discutiilor. Insa, surpriza: Videanu a afirmat ca guvernul a hotarat sa ramana tare pe pozitii, cerand o relaxare a deficitului pana la 1% din PIB.
Participant direct la discutiile de la sediul FMI din Washington, guvernatorul BNR a facut marti o serie de comentarii in privinta situatiei acordului, fara a pomeni insa ceva despre o flexibilizare de ultim moment a pozitiei Fondului.
Tot acest tablou astepta ieri lamuriri oficiale: exista sau nu o intelegere in privinta majorarii deficitului bugetar acceptat de FMI.
Cert este ca succesiunea de declaratii venite din mai multe directii in privinta situatiei acordului nu a facut decat sa creeze o anumita tensiune in jurul acestui subiect, sugerand ca realmente se contureaza o situatie grava. Spiritele s-au agitat si in Parlament, unde deja s-au creat doua tabere: una care sustine renuntarea neintarziata la acord, alta care crede ca guvernul nu va avea de ales, fiind nevoit in cele din urma sa se supuna cerintelor FMI.
In plus, mai intra in discutie si variabila numita Bruxelles. Si aici aceeasi confuzie, circuland atat opinii conform carora Comisia Europeana ar inclina spre o atitudine mai putin severa din partea Fondului, cat si altele care sustin ca, dimpotriva, o eventuala inghetare a acordului va fi sanctionata in raportul de tara asteptat in toamna. Pana aseara, nu exista insa nici o pozitie oficiala din partea vreunui reprezentant al Comisiei.
Pe de alta parte, multi observatori considera nejustificata insistenta FMI pentru o diminuare a tintei de deficit bugetar cu 0,3 puncte procentuale fata de nivelul dorit de guvern. Sunt invocate exemple ale tarilor vecine, care au dus-o bine mersi in anii trecuti cu deficite mari atat in bugetul de stat, cat si in balanta externa. O exceptie este Bulgaria, care tocmai a acceptat in negocierile cu Fondul stabilirea unei tinte de excedent bugetar pentru 2005, fata de un deficit de 0,5% din PIB prevazut initial.
In acest context, severitatea aparent excesiva a Fondului pare a-si gasi explicatia in lipsa de credibilitate a actualei echipe guvernamentale, incepand cu ministii participanti direct la discutii si care, potrivit unor surse apropiate negocierilor, au impresionat neplacut misiunea FMI prin nivelul tehnic scazut al pozitiilor exprimate. Iar in final totul apare ca o pedeapsa pentru introducerea cotei unice, acceptata ca atare de Fond, desi nu fusese consultat, si care a provocat redesenarea parametrilor bugetari.
In jurul disputei privind nivelul cel mai potrivit al deficitului bugetar graviteaza estimari diferite referitoare la cresterea economica din acest an: 5,2% din calculele FMI, 6% din cele ale partii romane.
Fondul se teme de o supraincalzire a economiei ca urmare a cresterii deja foarte puternice a consumului, indezirabila in conditiile ascensiunii deficitului de cont curent. La randul sau, partea romana invoca faptul ca acest deficit este finantat integral din investitii straine directe. In acelasi timp insa cresterea veniturilor disponibile ca urmare a aplicarii cotei unice, precum si aprecierea leului, creeaza presiuni suplimentare de crestere a consumului din import.
Pe de alta parte, mai intra in discutie si riscul diminuarii capacitatii Romaniei de a absorbi fonduri comunitare. Iar daca vine vorba de reducerea la maximum a cheltuielilor bugetare pentru incadrarea intr-un deficit cat mai strans, dincolo de un anumit punct o astfel de austeritate mareste riscul ca unitatile bugetare sa ajunga sa creeze din nou arierate din cauza alocatiilor insuficiente.
In privinta solicitarilor FMI privind majorarea TVA, BNR a spus un "nu" hotarat, intarind pozitia similara a guvernului. Ramane de vazut care va fi dezlegarea gasita acestui tablou plin de obiective si riscuri conflictuale.
Parlamentarii, pro si contra continuarii relatiei cu Fondul
Parlamentarii din arcul guvernamental au opinii diferite in privinta modului in care ar trebui sa reactioneze Guvernul la cererile Fondului. Unii spun ca acordul trebuie continuat cu orice pret, altii ca ar trebui sa se renunte la el.
Deputatul liberal Mircea Cosea, de la Comisia de buget-finante a Camerei Deputatilor, opineaza ca reprezentantii FMI nu vor ceda din pretentii, iar Guvernul va fi obligat sa aplice din nou solutia cunoscuta: sa se supuna cerintelor Fondului, pentru ca nu are de ales. Dupa semnarea Tratatului de aderare, va urma un raport de monitorizare al UE, iar pentru a spera ca acesta este pozitiv avea neaparata nevoie de un acord cu Fondul. Deputatul liberal afirma ca, cel mai probabil, Executivul va majora cota de TVA la 23% pentru ca majorarea cotei unice la 19% ar fi un semnal negativ, dupa precedentul introducerii cotei de 16%.
Dimpotriva, deputatul PNL Dan Radu Rusanu, sustine ca acordul cu FMI ar trebui sa inceteze, pentru ca solutia propusa este "neprofesionista si neacceptabila".
"Pentru atingerea tintelor macroeconomice - inflatie 7% si un deficit bugetar redus - FMI cere Romaniei strangularea economiei reale. Un prim pas s-a facut prin diminuarea cursului leu/euro, care a adus un minus de peste 2 miliarde de euro pentru exportatori. In aceste conditii, cand, practic, 50% din economia reala va fi la pamant cui va mai folosi cele doua tinte - inflatie 7% si deficit 0,4%?", se intreaba Rusanu. El spune ca "certificatul de buna purtare" pe care FMI il da Romaniei costa prea mult economia reala, cost pe care Romania "nu este pregatita sa-l plateasca", de aceea acordul trebuie rupt.
Deputatul PD, Valeriu Tabara considera ca Guvernul se afla in dificultate, cu atat mai mult cu cat, atunci cand a propus cota unica, programul electoral nu a mentionat cresterea impozitelor indirecte. Nu mai poate da inapoi cu cota unica, si da prost sa mareasca TVA.
El spune ca ar trebui cerut si punctul de vedere de la Bruxelles - poate o solutie acceptata de ambele parti ar fi diversificarea cotei TVA, astfel incat marirea acesteia sa nu afecteze ramurile care reprezinta motorul economiei. In orice caz, spune el, acordul cu FMI trebuie pastrat.
Deputatul liberal Cornel Popa, membru al Comisiei economice, considera ca, in final Guvernul va convinge Fondul, dupa ce se va vedea ca incasarile la buget vor fi mult mai mari, dupa aplicarea cotei unice. Deputatul UDMR, Lakatos Petru, membru al Comisiei economice, spune si el ca acordul cu FMI trebuie respectat. Daca va fi obligat sa mareasca cota TVA, Guvernul ar trebui sa incerce sa convinga Fondul ca aceasta cota sa se aplice diversificat.
Presedintele interimar al PD, Emil Boc, a declarat ca nu se pune problema cresterii cotei unice la 19%, aratand ca sumele colectate la buget, in primele luni ale anului sunt peste estimarile Guvernului. El a negat ipoteza cresterii TVA aratand ca totul se poate negocia cu FMI.
razvan.voican@zf.ro ; iulian.anghel@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
