În timp ce proiectele de energie verde au înregistrat un adevărat boom în România, investitorii fiind atraşi mai ales de schema de sprijin generoasă pusă la dispoziţie de statul român, producătorii din zona clasică se confruntă cu probleme de finanţare importante.
Sprijin pentru energia convenţională
Practic, Bălăşoiu atrage atenţia asupra faptului că în timp ce producătorii de energie verde au la dispoziţie din partea statului o schemă de sprijin de 10 miliarde de euro până în 2020, producătorii clasici trebuie să suporte costuri de sute de milioane de euro care decurg din respectarea unor norme de mediu.
Cu toate acestea, reprezentantul CEN Oltenia a spus că firma poate susţine în acest moment lucrări de un miliard de euro, majoritatea în reabilitări, dar şi investiţii de 1,2 miliarde de euro în proiecte noi. Dincolo de fondurile proprii ale companiei, sume importante ar urma să fie aduse şi prin listarea CEN Oltenia la Bursă în 2013.
"Din listarea pe bursă a unui pachet de 15% din acţiunile Complexului Enegretic Oltenia am putea obţine 400 de milioane de euro, bani care ar fi folosiţi pentru susţinerea bugetului de investiţii al companiei", a mai precizat Bălăşoiu.
Necesitatea de a susţine investiţiile şi în partea convenţională a energiei a fost exprimată şi de Mircea Meteş, inginer-şef în cadrul departamentului de tranzacţii de energie electrică din cadrul Nuclearelectrica. Firma, unul dintre cei mai mari producători de energie din România, se chinuie de mai bine de un an să aducă investitori în cel mai ambiţios proiect energetic local, reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă.
"Sunt multe exemple de ţări care au ales să sprijine investiţiile în energia convenţională", a explicat Meteş.
În ceea ce priveşte proiectul de la Cernavodă, Alexandru Săndulescu, directorul direcţiei de energie din cadrul Ministerului Economiei, a precizat că în prezent se lucrează la un memorandum cu 4 variante pentru dezvoltarea acestei investiţii. "Varianta pe care o susţinem este continuarea investiţiei cu actualii investitori şi atragerea altora prin reducerea participaţiei statului în compania de proiect", a declarat Săndulescu. Deşi Săndulescu nu a dat mai multe detalii, Meteş a precizat că cea mai nefavorabilă variantă ar fi ca Nuclearelectrica să continue de una singură această investiţie.
"Cea mai nefavorabilă variantă este să rămânem doar noi, Nuclearelectrica, şi să obţinem credite cu garanţia statului. Ca să adaptăm investiţia la forţele noastre am face un singur reactor. Sperăm totuşi să vină şi alţi investitori", a spus Meteş.
Vechile proiecte şi aşteptarea strategiei
Dincolo de acest proiect, reprezentantul Ministerului Economiei a enumerat o serie de investiţii care ar putea demara în perioada următoare. Printre acestea se numără un grup nou la Rovinari de 500 MW alături de o companie din China, o investiţie de 250 MW pe gaze la Electrocentrale Bucureşti alături de o companie japoneză, Marubeni, precum şi o relansare a unor proiecte mai vechi la Galaţi sau Deva. Ideile de proiecte nu au fost însă niciodată un punct vulnerabil în România, ci finalizarea acestora.
"România se află de foarte mult timp la răscruce în ceea ce priveşte sistemul energetic, dar o decizie se bazează în principal pe o strategie coerentă. De acest lucru avem nevoie", a spus Corneliu Bodea, vicepreşedinte Adrem Invest, firmă specializată în aplicaţii industriale, care are în dezvoltare o investiţie de 90 de milioane de euro într-o centrală pe biomasă la Suceava.
Cei 2.000 de Rockefeller şi miliardul necesar
Potrivit calculelor făcute de Petrom, cea mai mare companie din România, care a finalizat recent o investiţie de 530 de milioane de euro într-o centrală pe gaze la Brazi, singura unitate de acest tip făcută în ultimii 20 de ani pe plan local, sistemul energetic ar avea anual nevoie de investiţii de 1-2 miliarde de euro şi de 3-4 miliarde de euro dacă se ia în calcul şi necesarul de investiţii pentru sectorul de petrol şi gaze.
"De unde vin însă banii? Ar putea veni de la stat dar dacă ne uităm realist vedem că statul cu greu mai poate fi un actor în acest domeniu. Capital privat autohton? Mi-aş dori ca România să aibă 2.000 de Rockefeller (industriaşul american care a pus bazele Standard Oil " n.red.), dar suntem departe de ce avem nevoie. Prin credite este greu să te finanţezi. Aşa ajungem la capitalul privat străin, dar idei de genul apărării ţării de colonialişti nu vor atrage investorii", spune Razvăn Nicolescu, director de afaceri publice şi reglementare în cadrul OMV Petrom.
Celelalte proiecte
Problema este că şi paşii făcuţi de investitorii străini până acum sunt destul de timizi, cele mai notabile proiecte de producere a energiei fiind în domeniul energiilor regenerabile, cu precădere în parcuri eoliene, şi centrala Petrom.
"La finalul anului viitor cel mai probabil vom depăşi 3.000 de MW instalaţi în parcuri eoliene. Nu stăm însă bine cu organizarea pe producătorii de energie în vânt, nu există disciplină. Pe de altă parte, până la realizarea proiectului Tarniţa-Lăpuşteşti, proiect despre care vorbim de zece ani, sunt şi alte iniţiative private. Avem deja un aviz tehnic de racordare emis pentru o hidrocentrală de 300 de MW la Izvorul Muntelui (jud. Neamţ " n.red.)", a precizat Octavian Lohan, directorul general adjunct al Transelectrica
Fără realizarea unor investiţii noi în producţia de energie, jucătorii din piaţă spun că nu este exlcus ca în următorii ani, România să se transforme dintr-un exportator de energie, într-un importator.
"Trendul de import va continua fără investiţii în capacitate", a spus Adrian Borotea, director de afaceri corporatiste din cadrul CEZ România. Grupul energetic ceh CEZ a anunţat că va finaliza anul acesta parcul eolian de 1,1 miliarde de euro din localităţile dobrogene Fântânele-Cogealac, nefiind exclusă implicarea CEZ şi în proiecte de energie convenţională.
Prudenţa, cuvântul de bază
Şi nemţii de la E.ON au precizat că anul viitor vor lua o decizie în ceea ce priveşte o investiţie de peste un miliard de euro într-o termocentrală pe huilă la Brăila, fiind totodată într-o fază finală de dezvoltare cu o serie de proiecte eoliene.
"E.ON cântăreşte foarte atent deciziile sale de investiţii", a declarat Dragoş Bărbulescu, director financiar şi membru al boardului E.ON România.
Dar toate aceste investiţii au nevoie de un cadrul stabil, de o strategie coerentă din partea statului român, de predictibilitate.
De exemplu, în legea energiei promulgată în vara acestui an, jucătorii au obligaţia de a încheia tranzacţiile pe platformele centralizate ale bursei de energie OPCOM. Această schimare recentă îngreunează accesul la finanţare în special pentru companiile care dezvoltă proiecte de energie verde, potrivit firmelor de profil.
"Nu putem vorbi despre un blocaj în acest moment pe piaţa proiectelor de energie regenerabilă ca urmare a modificărilor legislative. Semnalele de multe ori sunt mixte şi confuze, dar proiectele merg mai departe şi se întâmplă. Pe de altă parte, nu putem să nu remarcăm că asigurarea finanţării este din ce în ce mai dificilă", a spus la rândul său Monica Cojocaru, coordonator al echipei de energie, Schoenherr şi Asociaţii, subliniind încă o dată nevoia unui mediu predictibil pentru susţinerea investiţiilor în energie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
