Pe piata pensiilor facultative vor functiona 11-12 fonduri pana la sfarsitul acestui an, iar numarul clientilor va ajunge la 200.000, a declarat Mircea Oancea, presedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), in cadrul seminarului "Cat trebuie economisit pentru o pensie de 1.000 de euro pe luna? Un an de la lansarea pensiilor facultative", organizat ieri de Ziarul Financiar si ING.
In prezent, pe piata functioneaza sapte fonduri care au aproape 90.000 de clienti.
"Inca un fond este acum in curs de autorizare si ne asteptam ca pana la sfarsitul anului sa functioneze inca trei-patru fonduri. Sigur ca piata nu creste atat de repede cum ne-am dorit initial, insa este o evolutie buna, constanta", afirma Oancea.
Potrivit datelor prezentate de presedintele CSSPP, la sfarsitul lunii mai numarul celor care contribuie la un fond de pensii facultative era de 87.954, mai mare cu 73% fata de inceputul anului. Activele celor sapte fonduri din piata au urcat cu 18% comparativ cu sfarsitul lunii aprilie, pana la 34,5 mil. lei (9,5 mil. euro), suma fiind mult mai mica fata asteptarile initiale ale companiilor si autoritatilor. Majoritatea banilor - 71% - sunt plasati in titluri de stat si obligatiuni municipale, in timp ce in depozite bancare si alte instrumente ale pietei monetare au mers 14% din contributii, in actiuni si alte valori mobiliare - 10%, in obligatiuni corporative - 4%, iar in titluri ale organismelor de plasament colectiv - 1%. La sfarsitul anului trecut, fondurile de pensii pastrau 70% din bani in depozite bancare si alte instrumente ale pietei monetare.
"Estimam ca aceasta structura a investitiilor se va mentine o perioada indelungata, avand in vedere prospectele de fonduri care au fost autorizate si prudenta manifestata de administratori", afirma Oancea.
Datele CSSPP arata ca 49% din clientii fondurilor de pensii facultative au intre 30 si 44 de ani, 33% - peste 45 de ani, iar 18% - intre 16 si 29 de ani. "A avut loc un fenomen interesant la inceputul acestui an, dupa campania de aderare la fondurile de pensii obligatorii. S-a constatat ca a crescut semnificativ numarul participantilor cu varste de peste 45 de ani, care nu au avut voie sa adere la un fond de pensii obligatorii", spune presedintele CSSPP.
In cazul a 48% din clientii fondurilor facultative, contributiile sunt platite de catre angajator, in timp ce 38% din clienti platesc doar ei, iar 14% isi impart cheltuielile cu angajatorul. Un sfert din cei care contribuie la fondurile de pensii facultative lucreaza in domeniul financiar, 16% - in industrie, iar restul in alte domenii, cele mai mici ponderi avandu-le angajatii din agricultura (1%) si din administratie publica (2%).
Oancea afirma ca 2008 ar putea fi anul pensiilor facultative in ceea ce priveste intentiile companiilor care investesc in aceasta piata, insa efectele acestor investitii vor fi vazute abia in 2009-2010. Pentru a stimula dezvoltarea pensiilor facultative, CSSPP intentioneaza sa propuna Ministerului de Finante majorarea deductibilitatii fiscale la 500 - 1.000 de euro pe an.
"Ne place sa mergem la supermarket si sa ne umplem cosurile, dar nu ne punem problema ca o parte din acesti bani pe care ii cheltuim ar putea fi economisiti pentru pensie", considera Oancea.
Si presedintele Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS), Mariana Campeanu, spune ca romanii nu au deloc cultura economisirii.
"Romanii trebuie sa invete sa economiseasca, suntem un popor foarte risipitor. Dupa anii '90, am intrat intr-o frenezie a consumului si consider ca introducerea pilonului II (pensiile adminsitrate privat - n.r.) a fost foarte benefica", spune Campeanu.
Presedintele CNPAS sustine ca pana in 2020 punctul pe pensie ar putea ajunge la 510 euro, in conditiile unui salariu mediu brut pe economie de 1.133 de euro, iar mare parte din pensii vor fi de doua puncte, adica de peste 1.000 de euro.
Seful ING Asigurari de Viata, Bram Boon, considera ca o mare problema a sistemului de pensii private este ca acesta include doar jumatate din populatia ocupata, de aproape 8,9 milioane de angajati. El afirma ca pensia de stat si cea din pilonul II nu pot asigura venituri suficiente dupa pensionare.
"Cred ca numai din pensia de stat si din pilonul II un angajat nu poate obtine o pensie comparabila cu veniturile cu care s-a obisnuit, este nevoie sa contribuie si la un fond de pensii facultative. In Olanda, de exemplu, aceste trei surse asigura o pensie de peste 70% din salariu", explica Boon.
Potrivit unui studiu al ING, in acest an intentia angajatilor cu varste intre 18 si 45 de ani de a contribui la un fond de pensii facultative in urmatoarele 12 luni a scazut usor fata de anul trecut. "Intentia de a cumpara o pensie facultativa a scazut, ceea ce este un lucru ciudat. Probabil ca oamenii cred ca daca au aderat la un fond de pensii obligatorii este suficient si nu inteleg de ce trebuie sa contribuie si la un fond de pensii facultative", considera seful ING.
Combinarea celor trei surse de pensie: de stat, pilonul II si fondurile de pensii facultative va ridica probleme in ceea ce priveste impozitarea acestora, afirma Daniela Oprescu, tax senior manager al companiei de consultanta si audit KPMG. "In practica, pot aparea diverse probleme. Ce se intampla daca cineva are o pensie de 1.000 de lei, adica suma pana la care pensia este scutita de impozit, de la stat, 500 de lei de la pilonul II si 400 de lei de la pilonul III? Cum se vor impozita: se vor cumula sau se vor impozita separat?", se intreaba Oprescu.
Oana Botolan, country manager al Consulteam, reprezentant al companiei de consultanta Mercer, considera ca pensiile facultative vor deveni un beneficiu important pentru fidelizarea angajatilor. Potrivit unui studiu realizat de companie, doua treimi din angajatorii care au participat intentioneaza sa le ofere o pensie facultativa angajatilor lor. "70% dintre companiile multinationale de top aveau in plan in 2007 sa implementeze pensii private in 2008-2010, insa multe din acestea au amanat implementarea din cauza avantajelor fiscale scazute si a preferintelor angajatilor", explica Botolan.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
