„La aspectele sociale ale politicii energetice s-a reliefat importanţa investiţiilor în energie pentru a se crea noi locuri de muncă, problema evident numărul 1 a Uniunii Europene, a României şi a tutor ţărilor în acest moment. S-a păstrat politica de susţinere şi de sprijin pentru consumatorii vulnerabili“, a declarat premierul, citat de Mediafax.
Summitul de ieri al liderilor UE la care România a fost reprezentată de premier a avut o însemnătate aparte pentru administraţia de la Bucureşti. Deciziile luate de şefii de state şi de guverne au influenţă asupra unor actori economici diferiţi - pe de o parte cei care investesc în energia verde şi vor subvenţii cât mai mari şi cei care se confruntă cu creşterea preţurilor la energie şi fac presiuni în acest sens. Guvernul român este la mijloc, după cum sugerase premierul.
Aseară el a spus că a afirmat totodată că România îşi va balansa politica de subvenţionare a energiei regenerabile şi a arătat că Comisia Europeană are opţiunea de a permite statelor membre să îşi adapteze legislaţia pentru a încuraja explorarea gazelor de şist, cu respectarea standardelor de mediu.
El a arătat că, pentru securitatea energetică, în urma discuţiilor de la Bruxelles România poate nu doar să identifice noi resurse de energie, dar şi să ia toate măsurile necesare pentru a-şi asigura independenţa de importuri din Rusia şi a deveni un exportator de energie.
Cum s-a ajuns aici
Protejarea industriei prin asigurarea unor preţuri competitive la energie s-a dovedit mai puternică decât obiectivul stabilit la nivel european pentru reducerea aproape în totalitate a emisiilor de carbon până în 2050, cel puţin aşa arată un draft în care sunt cuprinse concluziile discuţiilor purtate ieri la Bruxelles în cadrul Consiliului European. Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a arătat într-o prezentare că în perioada 2005-2012 preţul gazelor pentru industria americană a scăzut cu 66%, în timp ce în Europa acesta a crescut cu 35%.
Preţul energiei pentru marii consumatori a crescut în acest interval cu 38% în UE, în timp ce în State s-a înregistrat o scădere de 4%. Pentru consumatorii casnici, gazele s-au scumpit cu 3% în SUA şi cu 45% în UE, în timp ce energia a crescut cu 8% peste Ocean şi cu 22% în UE în perioada 2005-2012.
În concluzie, ideea liderilor europeni este că politicile europene trebuie să asigure preţuri competitive la energie, fiind însă crucială diversificarea surselor de energie şi dezvoltarea unor surse locale de producţie.
Acest lucru reprezintă o mutare semnificativă faţă de planurile UE stabilite pentru 2050 care prevedeau o reducere a emisiilor de carbon cu 80-95% faţă de anul 1990 prin măsuri de eficientizare şi sprijinire a energiilor regenerabile. Aceste măsuri se dovedesc însă acum nesustenabile într-o economie europeană care nu pare să găsească soluţii de creştere.
Într-un discurs incendiar, un europarlamentar german, Holger Krahmer, a declarat că Europa a ajuns la finalul „isteriei climatice“.
„Pentru prima dată costurile în creştere la energie şi scăderea competitivităţii la nivelul economiei europene vor conta mai mult decât ambiţiile privind schimările climatice“, a spus europarlamentarul german, subliniind că este mai corectă îndreptarea atenţiei spre forme de energie bazate pe cărbuni sau gaze.
UE trebuie, aşadar, să analizeze cauzele creşterii preţurilor la energie până la finalul anului şi trebuie acordată o atenţie mai mare competitivităţii industriale. Un europarlamentar din Luxemburg, Claude Turmes, a calificat draftul summitului de ieri obţinut de EurActiv drept „respingător“ şi un „regres dramatic“ pentru susţinătorii mediului.
Situaţia locală
Chiar înainte de a pleca la Bruxelles, premierul Victor Ponta a declarat că România va încerca să sprijine ArcelorMittal Galaţi, al doilea mare consumator de energie din România, dar se află „între ciocan şi nicovală“, respectiv între interesul de a menţine investitorii şi respectarea regulilor europene. El a mai spus că şeful Mittal a evocat varianta retragerii din Europa din cauza preţului la energie.
În ultimii trei ani de zile, energia verde a generat investiţii de peste 3,5 miliarde de euro, anul trecut România devenind a zecea ţară la nivel mondial în funcţie de capacitatea montată în parcuri eoliene noi. Circa 80% din investiţiile străine directe realizate anul trecut în România în primele nouă luni ale anului au venit din energia verde, toate pe fondul unei scheme de sprijin extrem de generoase.
Pe partea cealaltă, în urma acestui boom România nu s-a ales cu nicio fabrică de componente, facturile pentru populaţie au crescut cu 30% în ultimul an, iar reprezentanţii celor mai mari grupuri industriale active pe plan local acuză costurile tot mai mari la electricitate, în bună parte şi din cauza sprijinului pus la dispoziţia investitorilor în energia verde.
Situaţia României nu este însă singulară, calea de mijloc între strategiile pentru un viitor mai verde şi cele pentru susţinerea marilor industrii fiind extrem de greu de găsit.
Ultimele date statistice arată că Europa în ansamblu este încă departe de a reveni la o creştere economică susţinută.
Astfel, în primul trimestru al anului Produsul Intern Brut la nivelul celor 27 de state membre a continuat să scadă cu 0,7% faţă de perioada similară a anului trecut.
„Consumul de energie la nivel european a continuat să scadă anual în medie cu 1,2%. Principalul motiv este cererea scăzută din partea sectoarelor mari consumatoare de energie, aşa cum este cazul industriei şi al construcţiilor“, arată statisticile europene.
În martie 2013 comparativ cu martie 2012, producţia industrială a scăzut cu 1,1% la nivelul UE 27. În comparaţie cu martie 2012, producţia în sectorul construcţiilor a scăzut cu 7,2% în martie 2013“, arată rapoartele europene. Mai mult, rata şomajului a ajuns în martie la 10,9% la nivelul UE, faţă de 10,3% în martie 2012, circa 26 de milioane de cetăţeni europeni neavând un loc de muncă, potrivit datelor Eurostat. Toţi aceşti indicatori arată clar problemele din industria europeană care însă sunt dublate de impactul creşterii preţurilor la electricitate din cauza schemelor de sprijin acordate la nivelul UE pentru promovarea energiilor regenerabile.
Situaţia sistemului energetic din Europa, preocupat de reducerea emisiilor, de dezvoltarea sectorului regenerabilelor, ameninţă practic să aducă economia UE în dezavantaj competitiv la nivel global.
Care este situaţia în România
Revenind la cazul concret al României, evoluţia preţurilor la energie este departe de a reflecta scăderea consumului. De exemplu, un consumator casnic, cu un apartament cu două camere din Bucureşti, care consumă lunar circa 190 de kWh de energie plăteşte acum pentru factura la curent cu aproape 30% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit calculelor ZF pe baza unor facturi emise de Enel. Dacă în urmă cu un an de zile, în factură nu se regăseau banii plătiţi pentru energia verde, acum contribuţia în contul certificatelor verzi reprezintă circa 10% dintr-o factură. Problema este că deocamdată, în coşul de energie livrat clienţilor casnici nici măcar nu intră energia regenerabilă. Costul energiei pure a crescut şi el cu circa 11%, iar taxa de cogenerare este cu 24% mai scumpă. Practic, dintr-o factură, în acest moment 76% reprezintă costul energiei cu TVA, restul fiind reprezentat de taxele pentru energia verde, cogenerarea, accizele, taxa radio şi taxa TV.
Nici pentru consumatorii industriali energia verde nu reprezintă o veste bună. De altfel, Miliardarul indian Lakshmi Mittal, proprietarul grupului industrial ArcelorMittal, a cerut la finalul săptămânii trecute, într-o întâlnire cu premierul Victor Ponta, măsuri de reducere a costurilor la energie suportate de ArcelorMittal Galaţi, primul-ministru exprimând sprijinul autorităţilor române pentru menţinerea activităţii combinatului pe termen lung.
Tot mai sus
De exemplu, pe bursa de energie OPCOM, dacă în 2009 un MWh de energie costa 154 de lei, anul trecut media pieţei contractelor bilaterale era de 218 lei pe MWh. Aceeaşi tendinţă s-a remarcat şi pe piaţa spot a tranzacţionării de energie, unde în 2009 un MWh costa 155,3 lei pentru ca anul trecut media pieţei să fie de 217 lei pe MWh. Cert este însă că de la începutul anului preţurile la energie au scăzut constant, factorii importanţi fiind o bună producţie hidro şi energia eoliană. Practic, deşi acuză energia verde de creşterea facturilor, marii consumatori industriali sunt primii care simt scăderea preţurilor din ultimele luni.
Pe de altă parte, energia verde în România a adus investiţii de 3,5 miliarde de euro în ultimii trei ani de zile, într-una dintre cele mai dificile perioade din punct de vedere economic. Categorii întregi de businessuri au avut de câştigat din această industrie pornind de la case de avocatură, dezvoltatori, transportatori, operatori portuari, comunităţi locale, companii de lucrări electrice sau construcţii.
Dezbaterea publică
Autorităţile locale au lansat în dezbatere publică un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea schemei de sprijin pentru regenerabile, una dintre cele mai generoase la nivel european, prevăzută prin Legea 220/2008.
„Am avut discuţii aplicate cu principalii actori care activează pe această piaţă şi am primit, spre analiză, propuneri de amendamente la varianta aflată în ultima lună în dezbatere publică“, explică ministrul delegat pentru energie Constantin Niţă.
Potrivit acestuia, au existat consultări cu Comisia Europeană în ceea ce priveşte certificatele verzi şi cu reprezentanţii DG Competition în ceea ce priveşte prevederea referitoare la sprijinul pentru marii consumatori.
„Crearea unui echilibru între investitori – capacitatea sistemului energetic naţional – consumatori (industriali, casnici) rămâne principalul obiectiv al acestui proces de amânare a acordării unui anumit număr de certificate verzi timp de trei ani“, a explicat Niţă.
Acum, fiecare MWh de energie verde produs este recompensat în funcţie de tehnologie cu un anumit număr de certificate verzi. De exemplu, energia solară este recompensată cu 6 certificate, iar cea eoliană primeşte două certificate. Prin lege, preţul certificatelor verzi este cuprins între 27 şi 55 de euro pe unitate, iar în prezent acestea se tranzacţionează cu 39 de euro, potrivit datelor OPCOM.
Ceea ce se doreşte acum este amânarea acordării unui număr de certificate în funcţie de tehnologie, până în 2017, urmând ca acestea să fie recuperate ulterior. Ordonanţa ar trebui să se aplice proiectelor aflate în funcţiune.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
