"Daca protocolul se va respecta, se vor aplica preturi diferentiate in magazine, ceea ce ar avantaja consumatorul final. Cu siguranta, pe termen mediu si lung acest ghid va avea un efect benefic asupra preturilor", a declarat Dacian Ciolos, ministrul Agriculturii. Documentul va intra in vigoare dupa ce Consiliul Concurentei isi va da avizul.
Producatorii spun ca diferenta de pret se va putea observa in trei-patru luni.
Pretul de vanzare va fi negociabil in functie de avantajele acordate comerciantului (discount, bonus) si de costurile generate de serviciile prestate de comerciant si facturate furnizorului.
"Pentru o cantitate mare de produse, furnizorul va acorda un discount comerciantului, lucru care nu se va intampla in micile magazine, unde cantitatea va fi considerabil mai mica. Acest lucru va conduce la diferente de pret. Mai mult de atat, in ceea ce priveste taxele platite de producatori catre retaileri, care pana acum se situau intre 5% si 60% din pretul marfii, nu mai exista obligatia din partea furnizorilor de a contribui la costurile de marketing, de deschidere sau de reamenajare a magazinelor", a adaugat Dragos Frumosu, presedintele Federatiei Sindicale din Industria Alimentara.
Pe langa pretul de vanzare, care reprezinta cel mai important punct de dezbatere, codul de bune practici mai ia in calcul si faptul ca retailerul nu poate inceta colaborarea cu un furnizor care nu doreste sa contribuie la costurile de marketing ale magazinului.
Romalimenta, Federatia Patronala din Industra Alimentara, considera ca acest ghid va acorda procesatorului posibilitatea de a folosi preturi multiple pentru clienti multipli. "Procesatorul va avea un pret unic la care va adauga de fiecare data cheltuielile aferente relatiei comerciale. Cine va sti sa negocieze va avea de castigat de acum inainte, iar cine nu va sti, va avea de pierdut", anunta Sorin Minea, presedintele patronatului Romalimenta.
Cu toate ca majoritatea producatorilor sustin ca ghidul de bune practici ii plaseaza pe o pozitie de egalitate cu retailerii, sunt si pareri conform carora acest acord nu va avea rezultate concrete, decat in cazul in care va fi sustinut printr-o lege.
"Noi speram sa se schimbe ceva in urma semnarii acestui cod de bune practici, dar in forma actuala este doar un 'gentlemen's agreement'. Ceea ce s-a stabilit acum trebuie transpus in lege sau trebuie adoptata o lege care sa faca trimitere la acest Cod", adauga Ilie Van, presedintele Uniunii Crescatorilor de Pasari din Romania.
In schimb, retailerii sunt de parere ca ghidul este un acord echitabil pentru ambele parti. "Aplicarea unor bune practici permite firmelor mici si mijlocii (IMM) sa-si dezvolte cifra de afaceri, prezervandu-si in acelasi timp autonomia, priceperea si independenta la nivel de gestiune. Angajamentul nostru vizeaza in special favorizarea unui sistem concurential echitabil pentru IMM care sa le permita sa ramana competitive vis-a-vis de marile societati multinationale, sa ofere oportunitati intreprinderilor locale de a se dezvolta si sa sustina emergenta unor noi actori pe piata", spune Andreea Mihai, director de marketing in cadrul Carrefour Romania. De asemenea, disfunctionalitatile existente pana acum intre producatori si comercianti vor disparea. "Va exista un dialog mai intens care poate duce la o micsorare a preturilor. In masura in care vom avea producatori mai ieftini, sigur vom avea si consumatori care vor cumpara produsele la preturi mai mici", anunta Alexandru Vlad, director executiv al Selgros Cash&Carry.
Codul de Bune Practici mai prevede ca termenele de plata sa nu depaseasca 30 de zile pentru produsele agroalimentare, iar in contractul comercial sa nu fie impuse cantitati minime de comanda. In caz contrar, retailerii vor plati penalitati furnizorilor. De asemenea, retailerii nu au voie sa le impuna furnizorilor sa nu vanda si altor comercianti la un pret mai mic decat cel la care vinde si respectivul comerciant. De cealalta parte, furnizorul nu are voie sa conditioneze retailerul sa pastreze un anumit pret la raft.
"Totul va depinde in mare masura de politicile marilor retaileri si de modul in care vor fi purtate negocierile", a declarat Ioan Balan, vicepresedintele Asociatiei Patronale Romane din Industria Laptelui.
Scandalul intre furnizorii de produse agroalimentare si retaileri a pornit in urma cu aproximativ trei luni, dupa ce producatorii i-au acuzat pe comercianti ca aplica taxe care duc la cresterea preturilor si le scad profitabilitatea. Ei sustineau ca dezvoltarea retailului modern in orase conduce la dobandirea unui monopol in comert si la falimentarea magazinelor de proximitate.
Cum s-a ajuns la un cod
Martie 2008: Producatorii i-au acuzat pe retaileri ca aplica taxe mult prea mari si dezvolta monopol in comert
Aprilie: Reprezentantii patronatelor din industria alimentara si cei ai retelelor de magazine s-au intalnit pentru a gasi solutii la problemele ridicate de producatori
Iunie: Au cazut de acord asupra majoritatii prevederilor Codului de Bune Practici
Iulie: Producatorii si retailerii semneaza Codul de Bune Practici
Ce spune codul
Furnizorii nu mai sunt obligati sa contribuie la costurile de marketing, de deschidere sau de reamenajare a magazinelor
Retailerul nu poate inceta colaborarea cu un furnizor care nu doreste sa contribuie la costurile de marketing ale magazinului
Termenele de plata ale retailerilor nu trebuie sa depaseasca 30 de zile pentru produsele agroalimentare
In contractul comercial nu trebuie sa fie impuse cantitati minime de comanda
Comerciantul nu trebuie sa conditioneze furnizorul sa nu vanda si altor comercianti la un pret mai mic decat cel la care ii vinde lui
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
