"Pentru achiziţiile de aparate şi materiale de volum mare sau (medicamente, n. red.) specifice scumpe pe programele Ministerului Sănătăţii intră hotărâre de guvern, care va stabili că Ministerul Sănătăţii este unitate de achiziţie centrală pentru sistemul sanitar şi care achiziţionează pe acordul-cadru, pe durată mai lungă, materialele, aparatură, medicamente pentru sistemul sanitar cu sursa de finantare din fonduri publice, atât pentru spitalele MS (Ministerului Sănătăţii - n.red.), cât şi pentru cele descentralizate", a spus ministrul sănătăţii Raed Arafat la emisiunea "După 20 de ani" difuzată duminică de PRO TV.
O miză de zeci de milioane de euro
Aparatură medicală şi medicamente scumpe reprezintă o miză de ordinul zecilor de milioane de euro anual, iar până acum spitalele îşi organizau propriile licitaţii. Arafat notează că licitaţiile care se derulează acum sunt legale, însă este posibil ca în anumite caiete de sarcini să fie exclusă concurenţa.
Schimbarea anunţată de Arafat mută centrul decizional de la managerii de spitale la minister şi reprezintă una dintre cele mai importante mişcări din domeniu din ultimii ani, de la descentralizarea din 2010, când mare parte din spitale au trecut în administrarea autorităţilor locale.
Ideea unor achiziţii publice nu este nouă în condiţiile în care statul, spre exemplu, a cumpărat în intervalul 1999 - 2000 aparatură medicală de 280 mil. dolari, licitaţiile fiind reluate în intervalul 2007 - 2008, când suma investită a fost de 40-50 mil. euro.
Şi pentru programe naţionale de oncologie, diabet sau HIV/SIDA livrările de pastile se făceau în baza unor licitaţii naţionale (pentru produsele ce se vindeau prin farmaciile de spital). În cazul produselor oncologice ultima licitaţie a fost realizată în 2003, iar ulterior livările s-au făcut pe baza unor acte adiţionale la contract. Ulterior, au existat discuţii pentru reluarea acestor lictaţii, însă proiectul nu s-a finalizat. Nu este clar însă nici când, nici de către cine a fost luată decizia de a se renunţa la licitaţiile naţionale.
"Vom verifica unde avem preţuri flagrante. Licitaţia centralizată poate evita aceste situaţii. Procedura trebuie să fie extrem de transparentă, să mergem către licitaţia electronică", a adăugat Raed Arafat.
Hotărârea de guvern pentru achiziţia centralizată ar putea intra în discuţie în şedinta de guvern de marţi.
În prezent, există un departament de achiziţii publice în cadrul ministerului care anul trecut a organizat 70 de proceduri pentru achiziţia de produse şi servicii necesare instituţiei, pentru programe cum sunt cel de lapte praf, vaccinuri, contraceptive sau achiziţionarea unor ambulanţe, conform datelor din raportul de activitate al instituţiei aferent anului trecut.
Ministrul a precizat că în prezent preţul pe ambulanţă este de 15-20 de ori mai mic decât în 2007 tocmai pentru că achiziţia se face centralizat pe termen lung.
Un domeniu cu fonduri de peste 5 miliarde de euro
Arafat a venit la conducerea Ministerului Sănătăţi la începutul acestei luni, însă spune că nu doreşte să-şi păstreze funcţia după alegerile din decembrie.
Anul acesta bugetul Ministerului Sănătăţii s-a ridicat la 5,5 miliarde de lei (1,25 miliarde de euro), cele mai mari cheltuieli fiind cele cu programele de sănătate.
Totodată, luna trecută, în urma unei rectificări bugetare, Guvernul a aprobat un plus de 150 mil. lei pentru minister, la care ar trebui să se adauge sume care provin din colectarea taxei clawback. Aceşti bani vor fi folosiţi pentru funcţionarea spitalelor.
Cei mai mulţi bani din sistem sunt însă ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, 17,7 miliarde de lei (4 miliarde de euro).
În domeniu, o nouă lege a fost lansată în dezbatere publică în vară, iar Arafat estimează că va ajunge în Parlament în februarie - martie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
