Rata creditelor neperformante a crescut de aproape nouă ori din 2007 până în martie 2014, la un vârf de 22,3%. Însă, la jumătatea acestui an rata creditelor neperformante la nivelul întregului sistem bancar coborâse sub pragul de 20%.
Unele bănci şi-au redus rata neperformantelor după ce au vândut portofolii semnificative către firme specializate în recuperarea creanţelor. Este cazul austriecilor de la Volksbank, care a ajuns la o rată de neperformanţă de numai 8% după vânzarea unui pachet de credite rele de o jumătate de miliard de euro. Rata ajungea la circa 30% anterior.
„Începând cu luna iulie se vor vedea rezultatele procesului de vânzare a anumitor portofolii de credite, ceea ce va conduce automat la o reducere a ratei creditelor neperformante din moment ce acestea vor ieşi din bilanţ. În a doua parte a anului am putea asista, de asemenea, la trecerea în conturile extrabilanţiere a acelor credite neperformante provizionate total până la acest moment, la recomandarea BNR. Aşadar, ca urmare a curăţării bilanţului, rata NPL se va reduce în mod natural faţă de maximele atinse în trecut“, anticipează Cătălina Molnar, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank. Însă, acest proces va implica şi constituiri de noi provizioane, profitabilitatea sistemului bancar fiind afectată implicit.
BCR, cea mai mare bancă locală, a vândut în iulie credite neperformante de peste un miliard de lei, ceea ce va avea un impact de circa 3 puncte procentuale asupra ratei de neperformanţă, care se apropia de 30% la jumătatea anului. Banca mai are la vânzare credite neperformante de peste 2 miliarde de lei. După ce va vinde şi acest portofoliu de credite rele, rata de neperformanţă ar urma să scadă spre nivelul de 20%.
Deocamdată, creditele noi acordate de bănci nu reuşesc să acopere rambursările. BNR se aşteaptă ca odată curăţate de neperformante, băncile să deschidă mai mult robinetul creditării. „Valoarea ratei creditelor neperformante pe care o anunţaţi sugerează că aceasta nu mai este condusă de deteriorarea activelor vs evoluţia creditului guvernamental, ci de exporturi de active în afara sectorului bancar, aparent determinată de apropierea testelor Băncii Centrale Europene. Cât relaxarea monetară a fost destul de puternică, şi aceasta se pare că va continua, iar numeroşi indicatori arată o economie ajustată, cu o cerere internă în expansiune, pare probabil că vârful ratei creditelor neperformante este foarte aproape, dacă nu a fost deja depăşit“, spune Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank.
Evoluţia creditelor neperformante este determinată de factori care ţin de debitori, de bănci, dar şi de factori externi - macroeconomici, monetari sau psihologici.
Tendinţa de deteriorarea a ratei creditelor neperformante (calculată pe baza reglementărilor prudenţiale) inclusiv în primele luni ale acestui an, a venit şi în contextul în care creditarea nu a reuşit să crească. Creditul privat a rămas în teritoriul negativ în condiţiile prăbuşirii finanţărilor în valută.
O nouă metodologie
Rata creditelor neperformante, calculată până în primăvara acestui an pe baza raportărilor prudenţiale, a fost principalul indicator de evaluare a calităţii portofoliilor de credite din perspectivă prudenţială.
Metodologia de calculare a ratei creditelor neperformante s-a schimbat incluzându-se faţă de trecut şi băncile care aveau modele interne de rating.
Astfel, începând cu martie 2014 nivelul ratei creditelor neperformante se calculează pe baza raportărilor efectuate de toate băncile (atât cele care determină cerinţa minimă de capital pentru riscul de credit potrivit abordării standard, cât şi cele care utilizează modele interne de rating) pentru creditele care îndeplinesc criteriile de neperformanţă (serviciul datoriei mai mare de 90 de zile şi/sau în cazul cărora au fost iniţiate proceduri judiciare).
Datele conform celor două metodologii se suprapun doar pentru lunile martie şi aprilie, existând un decalaj de circa 1,8 puncte procentuale, noua rată NPL fiind mai mică (baza de calcul s-a extins cel mai probabil cu bănci care au avut o rată a NPL mai redusă), susţine Cătălina Molnar de la UniCredit Ţiriac.
Dacă avem în vedere noul indicator privind calitatea activelor, definit de Autoritatea Bancară Europeană, care vizează atât expunerile guvernamentale, cât şi pe cele neguvernamentale, rata creditelor neperformante coboară până la circa 17% şi va continua să scadă şi mai mult odată cu scoaterea în afara bilanţului a creditelor neperformante integral provizionate, potrivit unei prezentări realizate în această săptămână la Cluj-Napoca de Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
Cum a evoluat rata de neperformanţă în ultimii ani
Gestiunea creditelor neperformante a devenit în ultimii ani una dintre principalele provocări ale băncilor.
Faţă de anul 2007, când rata creditelor neperformante calculată pe baza reglementărilor prudenţiale era de 2,5%, nivelul a crescut până în martie 2014 de aproape nouă ori.
La sfârşitul anului 2010, rata creditelor cu restante mai mari de 90 de zile trecuse de 11% din totalul portofoliilor de credite din sistemul bancar, fiind de patru ori mai mare faţă de nivelul de la începutul crizei în 2008.
Tendinţa ascendentă a fost influenţată atât de recesiunea dură din 2009 şi 2010, cât şi de şocul direct asupra veniturilor bugetarilor produs în 2010 prin tăierea salariilor cu 25%. De asemenea, capacitatea de rambursare a creditelor a fost afectată de majorarea TVA la 24%, care a redus veniturile disponibile ale populaţiei şi companiilor.
Spre finalul anului 2011 rata creditelor neperformante a dat semne de stabilizare, în jurul nivelului de 14% din total împrumuturi, însă în 2012 şi 2013 a continuat ascensiunea, inclusiv sub presiunea episoadelor de depreciere a leului în raport cu euro.
Cu aceste nivele ridicate ale creditelor neperformante, România a fost considerată în ultimii ani ca una dintre pieţele cu cel mai mare risc de credit din regiune.
Bancherii nu se tem de politic, dar sunt nesiguri de capacitatea clienţilor de a le da banii înapoi
Cea mai mare frică din prezent a bancherilor români este scenariul imposibilităţii rambursării banilor împrumutaţi de clienţi, fie aceştia persoane fizice sau companii. În urmă cu doi ani însă, cea mai mare problemă a lor era lipsa lichidităţilor, iar în 2008, când economia încă „duduia“, bancherii din România se temeau cel mai mult de creşterea dobânzilor.
„Pe măsură ce rata creditelor neperformante continuă să crească, ajungând la peste 22% în primul trimestru din 2014, mulţi bancheri români sunt preocupaţi de calitatea portofoliului lor de credite, precum şi de disponibilitatea capitalului, de vreme ce instituţiile de credit pot fi nevoite să ceară acţionarilor infuzii de capital pentru a se conforma cu normele prudenţiale ale Băncii Naţionale a României“, spune Paul Facer, partener şi lider al echipei de servicii de audit pentru sectorul financiar în cadrul firmei de audit şi consultanţă fiscală PwC România.
În timp ce la nivel global cea mai mare teamă în rândul bancherilor este suprareglementarea sistemului, în România acest factor se regăseşte abia pe locul opt. Pe de altă parte, ingerinţa politică, obstacol cel mai mare în opinia bancherilor din Europa, nu se regăseşte nici măcar în primele zece locuri pe lista celor mai mari riscuri pentru mediul bancar românesc, după cum arată rezultatele unui sondaj realizat de PwC în colaborare cu Centre for the Study of Financial Innovation. „În mediul postcriză practicile de afaceri obişnuite nu mai sunt o strategie sănătoasă de creştere pentru băncile româneşti, care trebuie să-şi ajusteze practicile de vânzări şi de afaceri, să-şi redimensioneze echipele şi să le redefinească funcţiunile pentru a se adapta noii realităţi economice. Cum băncile româneşti au trecut prin procese ample, şi uneori dureroase, de reorganizare, bancherii sunt preocupaţi de eficienţa managementului schimbării şi de impactul pe care acesta îl va avea asupra organizaţiilor lor în viitor“, a adăugat Diana Coroabă, partener şi lider al echipei de servicii de consultanţă fiscală pentru sectorul financiar din cadrul PwC România. De altfel, chiar şi studiul, realizat pe un eşantion care cuprinde peste 650 de bancheri, reprezentanţi ai autorităţilor de reglementare şi observatori ai sectorului bancar din 59 de ţări, arată că printre principalele riscuri identificate de bancheri ca influenţe negative asupra sistemului bancar se numără climatul macroeconomic, instrumentele financiare derivate, guvernanţa corporativă, disponibilitatea capitalului, managementul schimbării, evoluţia cursului sau practicile de vânzări. Corina Mirea
Rata NPL se va reduce în mod natural faţa de maximele atinse în trecut
Cătălina Molnar, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank
Începând cu luna iulie se vor vedea rezultatele procesului de vânzare a anumitor portofolii de credite, ceea ce va conduce automat la o reducere a ratei creditelor neperformante din moment ce acestea vor ieşi din bilanţ.
În a doua parte a anului am putea asista, de asemenea, la trecerea în conturile extrabilanţiere a acelor credite neperformante provizionate total până la acest moment, la recomandarea BNR.
Aşadar, ca urmare a curăţării bilanţului, rata NPL se va reduce în mod natural faţă de maximele atinse în trecut. Însă, acest proces va implica şi constituiri de noi provizioane, profitabilitatea sistemului bancar fiind afectată implicit. Metodologia de calculare a ratei creditelor neperformante s-a schimbat incluzându-se faţă de trecut şi băncile care aveau modele interne de rating. Datele conform celor două metodologii se suprapun doar pentru lunile martie şi aprilie, existând un decalaj de circa 1,8 puncte procentuale, noua rată NPL fiind mai mică (baza de calcul s-a extins cel mai probabil cu bănci care au avut o rată a NPL mai redusă).
Legătura dintre performanţa economică şi rata NPL ar putea fi pe moment întreruptă tocmai ca urmare a motivelor expuse anterior.
Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank
Valoarea ratei creditelor neperformante pe care o anunţaţi sugerează ca aceasta nu mai este condusă de deteriorarea activelor vs evoluţia creditului guvernamental, ci de exporturi de active în afara sectorului bancar, aparent determinată de apropierea testelor Băncii Centrale Europene. Cât relaxarea monetară a fost destul de puternică, şi aceasta se pare că va continua, iar numeroşi indicatori arată o economie ajustată, cu o cerere internă în expansiune, pare probabil că vârful ratei creditelor neperformante este foarte aproape, dacă nu a fost deja depăşit.
