De la soferii de taxi si pana la cei mai inalti oficiali ai Uniunii Europene, intrebarea nr. 1 este si la Bruxelles, capitala neoficiala a UE, "ce-au facut bancile cu banii si cand ii vor aduce inapoi".
Sigur ca pentru Eddy Arlon, un iranian care face taximetrie de 15 ani in Bruxelles, lucrurile sunt clare: "Unde au plecat banii? Cei bogati au furat banii. Managerul de la Fortis (banca belgiana salvata de stat - n.red.) a luat 18 milioane de euro bonus. Cei mici au pierdut. Bogatii au dus banii in Venezuela, in Dubai".
Taximetristul spune ca afacerile s-au redus cu 30% de circa 4-6 luni. In orasul cu zeci de mii de functionari ai Uniunii Europene, oamenii nu mai merg cu taxiul. "Acum totul se face prin video-conferinta. Managerii nu mai calatoresc."
Ianick M., patroana unui anticariat de langa gara centrala din Bruxelles, spune ca vanzarile sunt cu 60% mai reduse decat in aceeasi perioada a anului trecut.
"La inceput au scazut mai putin, apoi dintr-o data, la sfarsitul anului trecut, cu 50-60%. Nu stiu ce vom face."
Ce ar trebui sa faca guvernul? "Sa reduca taxele!" Dar nu mai are bani, are datorii. "Dar nici noi nu avem!", exclama patroana magazinului.
Let's hope!
Pentru inaltii oficiali sau fosti oficiali ai Uniunii Europene, cum este cazul fostului sef al BERD Jacques de Larosire, insarcinat cu redactarea celui mai fierbinte raport - asupra reformarii sistemului financiar-bancar in UE - oprirea finantarii bancare este sursa numarul unu a problemelor.
"Aceasta criza va afecta mai mult acele tari si acele industrii care sunt foarte indatorate. Foarte mult depinde de viteza cu care se va relansa economisirea in SUA", a spus el in cadrul Forumului Economic de la Bruxelles, o reuniune anuala de experti in economie care anul acesta s-a desfasurat sub genericul "Dincolo de criza - o economie in schimbare".
Desi Europa, batrana Europa, incearca permanent sa puna in fata modelului anglo-saxon de capitalism "cotropitor" modelul economiei sociale de piata, doua elemente amintite din cand in cand arata ca puterea este de fapt in alta parte: la banci si la americani, iar cheia revenirii este tot acolo.
"Nu putem propune lumii ceva ce noi nu am facut (in domeniul intaririi supravegherii financiare, domeniu in care UE inca nu a luat decizii majore - n. red.), Americanii ne-au spus - aveti o gramada de idei, dar nu aveti o singura voce", s-a lamentat Larosire, care a incheiat ca o la o predica: "Thank you and let's hope!" (Va multumesc si sa speram!).
Institutiile europene si intreaga lor organizare din ultimii 50 de ani sunt puse la grea incercare de aceasta criza, de aceste evenimente teribile (this awfull moments - cum a spus La Rosiere). Taraganand restructurarea institutionala, UE are acum o moneda unica, o piata unica pentru marfuri, dar taxele sunt diferite de la tara la tara, astfel incat politicile de relansare sunt dificil de coordonat.
Andre Sapir, profesor de economie la Universitatea Libera din Bruxelles, a provocat putinele rasete intr-o sala de economisti mohorati, prezentand pe o harta cum ar arata SUA daca institutiile centrale ar fi organizate la fel ca acelea ale UE: cu sediul Rezervelor Federale la Seattle, cu Parlamentul la Washington, iar cu Guvernul la San Francisco.
"Eficienta, productivitate, reforme structurale. Economia nu mai poate creste pe baza motorului financiar, ca pana acum", a cerut si comisarul pentru economie si finante al UE, Joaquin Almunia. Problema este ca cei care trebuie sa fie eficienti si productivi, cel putin la nivelul de top management al Uniunii Europene, sunt trecuti binisor de varsta energiei entuziaste.
Dar situatia este asumata: unul din punctele cele mai importante de discutie a fost la Forum imbatranirea populatiei Uniunii Europene, care va avea efecte devastatoare asupra finantelor publice.
"Suntem victime ale propriului nostru progres in termeni de crestere a calitatii vietii", a spus Vladimir Spidla, comisarul european pentru angajari, afaceri sociale si oportunitati egale.
Ce propuneri sunt? "Prelungirea timpului de activitate, recalificarea." "Dar cresterea natalitatii?" "Am incercat tot felul de programe, dar fara eficienta. Tinerii sunt greu de convins", spune un alt oficial european.
Tinerii sunt in birouri si, dupa ora sase in fiecare zi, in zecile de pub-uri din jurul Parlamentului European sau al Comisiei Europene.
Cele mai proaste trei luni ale Europei din ultimele decenii inca nu se vad in birourile functionarilor UE.
Uriasul angrenaj birocratic de la Bruxelles, unde numai Comisia Europeana are 23.000 de angajati, functioneaza ceas. Tineri spilcuiti, cu ochelari Dolce Gabanna iti pot explica ore in sir de ce este nevoie de acest turn babel.
Este adevarat ca sunt putine intrebari la care functionarii spun: va voi trimite raspunsul pe mail - dar subiectele si tarile de granita sunt putin cunoscute.
"Romania are 20 de milioane de locuitori? Trebuie sa recunosc ca nu stiam", spune un oficial din cadrul biroului purtatorului de cuvant al comisarului pentru economie si finante, Joaquin Almunia.
Euro, singura speranta
La cinci ani de la aderarea la UE, Directia de Economie si Finante din cadrul UE a devenit una dintre cele mai importante pentru statele din Europa de Est. Aici se va decide cine intra si cand in zona euro.
Criza economica a incins discutiile despre adoptarea euro, mai ales in tarile baltice, care experimenteaza acum scaderi de 10-20% ale PIB, dupa ani de cresteri medii de 8-10%. De altfel, aproape toate tarile din Europa de Est (New Member States - cum sunt numite la Bruxelles) se uita la zona euro ca la Mecca. Teama cea mai mare este o devalorizare a monedei. Din intrebarile puse oficialilor de jurnalistii din tarile baltice, Polonia si Bulgaria, ingrijorarile sunt evidente: putem adopta euro cat mai devreme? Cand?
Exista posibilitatea ca actualele rate fata de euro ale monedelor tarilor baltice fixate prin consiliu monetar sa nu mai poata fi sustinute?
Intrate in anticamera zonei euro (sistemul ERM II), tarile baltice au probleme cu deficitul bugetar, care ar trebui sa fie mai redus de 3%.
Lituania, a carei economie este in deriva, a anuntat deja o scadere a salariilor cu 40% in sectorul public pentru a se conforma criteriului.
"Stim ca sunt tari care pur si simplu se autoschingiuiesc pentru a atinge pragul de deficit, dar totul depinde de ele. Nu noi cerem aceste politici. Ele pot amana aderarea la zona euro", spune sec un oficial din cadrul Comisiei.
Dar cum sa amane aderarea, cand ele vor, dimpotriva, sa o grabeasca?
La extremitatea vestica a Europei, Portugalia, data ca exemplu deseori pentru Romania ca posibil parcurs in cadrul UE, se felicita acum pentru intrarea din timp in zona euro.
"Nu exista risc de depreciere al monedei, iar in cazul unei astfel de crize nu exista posibilitatea secarii rezervelor valutare. Euro ne-a oferit un mediu mult mai stabil. Dar posibilitatea de adoptare tine numai de evolutiile din economia nationala", spune ministrul de finante al Portugaliei, Fernando Teixeira dos Santos.
Ministrul portughez a mai explicat ca integrarea in eurozona nu numai ca stabilizeaza economia, dar forteaza competitivitatea tarii. Dar avantajul principal intr-o perioada de criza, de ieftinire a exporturilor prin devalorizarea monedei? "Nu rezolvi nimic. Doar devii mai sarac si tot mai sarac cand iti devalorizezi moneda. Trebuie sa cresti si sa cuceresti piete prin produse si servicii mai bune, nu prin pretul lor mai mic datorat cursului. Oamenii trebuie sa se educe, sa dobandeasca un nivel mai inalt de calificare, administratia trebuie sa se restructureze. Trebuie presiune pentru reducerea costurilor, a birocratiei."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
