Forţa de muncă ieftină şi poziţionarea geostrategică au fost principalele avantaje subliniate într-un forum de afaceri româno-coreean organizat la Camera de Comerţ, în contextul în care România a avut exporturi de 392 mil. euro către Coreea de Sud anul trecut până în octombrie, iar valoarea totală a schimburilor comerciale a fost de 725 mil. euro.
Datele oficiale arată că România este exportator net către Coreea, iar investiţiile atrase din statul asiatic s-au concentrat pe producţia de nave, producţia de automobile, telecomunicaţii, electronice şi metalurgie.
„Până în martie 1990 nu au existat relaţii comerciale directe între cele două ţări. Dar pe piaţa sud-coreeană se comercializau indirect mărfuri româneşti cum ar fi produse petroliere, produse chimice, produse din oţel, produse din aluminiu şi altele. La 25 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice, mărci de prestigiu coreene, cum ar fi Samsung, Daewoo, LG, au devenit familiare consumatorilor români“, a spus Dumitru Dan, preşedinte al Camerei de Comerţ Ilfov şi membru al consiliului Camerei de Comerţ şi Industrii din România.
Până la finalul anului 2012, investiţiile coreene în România ajunseseră la nivelul de 555 mil. dolari, iar Coreea de Sud ocupa locul 25 printre partenerii comerciali ai României, potrivit informaţiilor publicate de ministerul de externe coreean. Două infuzii importante de capital coreean au fost investiţia de 8 mil. dolari desfăşurată de LG Electronics în 1994 şi investiţia de 156 mil. dolari iniţiată de Daewoo Motors în 1995. „În România există 204 societăţi mixte, cu capital social subscris de 104 mil. euro. Deşi cu această sumă republica Coreea se află pe locul 26 în ierarhia investitorilor români, considerăm că cifra este extrem de mică dacă luăm în considerare potenţialul celor două ţări“, a adăugat Dan.
Altă investiţie sud-coreeană din România este Doosan IMGB, fabricant de echipament greu care exportă 90% din producţie. Compania a avut afaceri de 88 mil. euro în 2012 şi o pierdere de 5,6 mil. euro, cu 20% mai mare faţă de anul anterior. Ca destinaţie de desfacere, România este a şaptea cea mai mare piaţă din UE din punctul de vedere al dimensiunii populaţiei, iar salariul mediu a crescut de la 974 lei în octombrie 2005 la 2.232 în octombrie 2013. „Putem extinde cooperarea în energia regenerabilă. România are de gând să implementeze o politică pentru a majora ponderea energiei regenerabile la 38% până în 2030. Coreea are o competitivitate de renume mondial în energie regenerabilă şi eficienţă energetică. Sper că produsele coreene din acest sector vor putea contribui la planurile României“, a declarat Jae Hong Kim, viceministru în cadrul Ministerului Comerţului, Energiei şi Industriei din Coreea de Sud.
În acelaşi timp, în România forţa de muncă activa este de 10,1 mil. persoane, dintre care 9,2 mil. persoane sunt ocupate, iar costul orar al muncii este de 4,4 euro, cel mai scăzut din Uniunea Europeană.
Cifrele au fost prezentate unei delegaţii sud-coreene din care au făcut parte firme active în domenii precum producţia de materiale plastice (fire şi fibre sintetice), produse chimice de curăţat, medicină, materii prime pentru industria farmaceutică, produse farmaceutice, mobilier şi decoraţiuni de interior.
„Anul 2014 marchează 24 ani de relaţii economice între România şi Coreea. Pe parcursul parteneriatului, schimburile comerciale au înregistrat o creştere remarcabilă, de la 25 mil. dolari în 1990 la 1 mld. dolari anul trecut”, a adăugat Dong-Geun Lee, vicepreşedinte executiv al Camerei de Comerţ din Coreea de Sud.
Pentru România, în schimb, care exportă preponderent oţel şi produse de aluminiu către peninsula din Asia, Coreea de Sud este o destinaţie majoră iar, la nivel declarativ, oficialii români speră chiar la o dublare a valorii schimburilor comerciale dintre cele două ţări.
„Coreea a devenit a doua cea mai mare piaţă din Asia pentru România, după China, depăşind Japonia. Prin eforturi comune, sperăm ca în 2-3 ani să aducem valoarea totală a schimburilor comerciale la nivelul de 1,5 mld sau 2 mld dolari”, a adăugat Radu Zaharia, director general al departamentului de comerţ exterior şi relaţii internaţionale din cadrul Ministerului Economiei.
O chestiune de cultură
Organizatorii au găzduit evenimentul într-o încăpere de la etajul patru al clădirii Camerei de Comerţ. Un element comun în folclorul asiatic, deci şi în Coreea de Sud, este „tetrafobia”, o superstiţie luată în serios de populaţie. În contextul acestei superstiţii, numărul 4 nu apare printre butoanele lifturilor din spitale şi clădiri publice, respectivele etaje fiind adesea redenumite „F”, apartamentele cu numărul patru în adresă sunt redenumite pentru a nu li se diminua valoarea, iar compania naţională de căi ferate din Coreea de Sud Korail nu are o locomotivă cu indicativul 4444.
În acelaşi timp, este un aspect cunoscut faptul că oamenii de afaceri din Asia preferă să dezvolte o relaţie personală cu partenerii înainte de a începe discuţiile legate de tranzacţii propriu-zise. A cunoaşte cultura investitorului pe care vrei să îl atragi şi a respecta maniera în care acesta face afaceri pot deveni avantaje competitive în acest context.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 30.01.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
