„În ceea ce priveşte sumele cheltuite în cadrul Planului naţional de Redresare şi Rezilienţă vă facem cunoscut faptul că MIPE, în calitate de coordonator naţional, a încheiat acorduri de finanţare cu toate instituţiile care au rol de coordonatori de reforme şi/sau investiţii şi ca urmare a semnării acestora a transferat sumele prevăzute în anexe, în vederea îndeplinirii ţintelor şi jaloanelor aferente anului 2022. Conform prevederilor legislaţiei în vigoare, aceştia urmează să transmită către MIPE şi Ministerul Finanţelor situaţii centralizate cu privire la sumele cheltuite în vederea atingerii ţintelor şi jaloanelor. Până la data curentă, MIPE nu a primit de la coordonatorii de reforme şi investiţii astfel de raportări” au răspuns, astăzi, reprezentanţii MIPE unei solicitări ZF.
În acest moment în conturile României, nu este clar dacă la Trezorerie sau la ministere, se află 3,8 mld. de euro, prefinanţarea din PNRR. Alţi 2,6 mld. de euro vor intra în conturi toamna aceasta. În total, până la finalul anului, România va avea în conturi cel puţin 6,4 mld. de euro din cele 29,2 mld. de euro în total în program.
În afară de prefinanţare, obţinerea banilor este condiţionată de atingere unor aşa-zise ţinte şi jaloane, în fapt acte normative care sunt menite atât să creeze cadru legal pentru implementarea PNRR, cât şi să vină cu anumite reforme cerute de Bruxelles. Odată intraţi banii în conturile României, aceştia pot fi cheltuiţi numai pe proiecte eligibile, conform documentului PNRR. În paralel, ministerele lansează apeluri de proiecte: companii publice sau instituţii de stat vin la ministere şi depun proiecte de investiţii. Ulterior, acestea sunt analizate şi se ia decizia de finanţare.