71% dintre elevii claselor 7 - 12 şi-ar dori ca profesorii din România să predea folosind exerciţii practice, inspirate din viaţa reală, arată un studiu SuperTeach.
Studiul a fost realizat în luna iulie, în urma unor interviuri online, şi a vizat peste 600 de elevi din clasele VII-XII, copii care activează în clasele profesorilor din comunitatea SuperTeach.
Cercetarea a avut ca obiectiv evidenţierea percepţiei elevilor asupra schimbărilor necesare în sistemul educaţional românesc, asupra şcolii ideale şi învăţării online, în viziunea lor, şi a modurilor de predare a profesorilor, în noul context pandemic.
Cum arată şcoala ideală, atitudinea profesorului şi modalitatea perfectă de evaluare, în percepţia elevilor:
„<A învăţa nu înseamnă a toci. Avem nevoie să înţelegem logic şi ne-ar ajuta, spre exemplu, imagini proiectate pe monitoarele din clasă, preferăm să învăţăm prin joc şi discuţii libere, cu argumente pro şi contra, prin exerciţii practice> – este doar unul dintre multele răspunsuri de acest fel, primite de elevii cu care am stat de vorbă în cadrul cercetării. Este momentul ca profesorii să înţeleagă această realitate şi să-şi adapteze metodele de predare în funcţie de nevoile copiilor”, punctează Adina Nica, consultant în cercetare şi strategie la compania de cercetare Open-I Research.
Astfel, discuţiile libere dintre profesori şi elevi, care să le permită elevilor să-şi exprime propriile opinii, se numără printre dorinţele a 63% dintre respondenţi, în vreme ce 53% simt nevoia de mai mult lucru în echipă.
Totodată, 82% dintre respondenţi susţin că le-ar plăcea să fie evaluaţi mai des pe baza proiectelor creative, pe echipe (71%) ori pe baza portofolilor individuale. La polul opus, variantele de evaluare cel mai puţin preferate de elevi sunt testele individuale (41%), ascultarea online (30%) sau jurnalul (22%).
În ceea ce priveşte învăţarea online, implementată în România din luna martie până la finalul anului şcolar 2019-2020, 58% dintre elevi consideră că, datorită şcolii online, au obţinut mai mult timp pentru activităţile preferate (în special cei din clasele non-terminale – VII, respectiv IX-XI) şi au putut experimenta şcoala prin intermediul platformelor digitale.
De asemenea, elevii au menţionat apartenenţa la un colectiv, socializarea cu elevii cu pasiuni comune, susţinerea performanţei şi libertatea de a-şi exprima opiniile ca parte din tabloul şcolii ideale, potrivit rezultatelor unui focus-grup realizat de compania de cercetare Open-I Research, în luna iulie, la care au participat 20 de absolvenţi ai claselor a VII-a şi a VIII-a. Celor precizate anterior li s-au adăugat clasele moderne de studiu, sălile de sport, bibliotecile, laboratoarele dotate cu echipamente IT, cabinetele medicale, facilităţile tehnologice (WiFi), cantinele şi zonele de depozitare a ghiozdanelor.
Cât despre profesorii ideali menţionaţi de tineri, dascălii ar trebui să aibă o mentalitate deschisă, să se adapteze mai mult la realitatea actuală, să ofere lecţii de viaţă propriul exemplu, să se implice în vieţile elevilor, să fie corecţi, calmi şi interactivi şi să predea cu ajutorul experimentelor şi jocurilor.
De asemenea, elevii sunt de părere că digitalizarea educaţiei ar trebui să fie percepută ca un instrument suport şi nu drept un înlocuitor al învăţării la clasă – 74% dintre tinerii participanţi la studiu mărturisind că principalul dezavantaj al lucrului de acasă a constat în lipsa interacţiunii cu colegii, iar nivelul de înţelegere a lecţiilor a fost mai scăzut (67%) şi petrecerea timpului în faţa calculatorului, mai obositoare (64%).
Cu toate acestea, 60% dintre elevi percep introducerea instrumentelor digitale în procesul de invăţare ca fiind o idee bună, în special în situaţii excepţionale (ninsori, epidemii etc.), când nu există un profesor specializat ori în comunicarea elevi –profesori. Doar 15% dintre elevi consideră că învăţarea online ar trebui să înlocuiască în totalitatea predarea în clasă.
Spre exemplu, predarea materiilor ar putea rămâne în şcoli, în timp ce temele să fie rezolvate online prin intermediul aplicaţiilor, cu condiţia ca toţi elevii să aibă acces la internet şi la echipamente IT – aceasta fiind una dintre menţiunile elevilor participanţi la focus-grup.
„Ultimele luni de şcoală online au fost o provocare pentru noi toţi – elevi, profesori şi părinţi, deopotrivă. Cu toţii am experimentat un lucru fără precedent în sistemul românesc de învăţământ, care a deschis, însă, noi oportunităţi. Astăzi conştientizăm rolul important al digitalizării şi ne propunem să punem umărul la transformarea educaţiei româneşti“, a declarat şi Felix Tătaru, preşedinte GMP Group şi co-fondator al proiectului SuperTeach.
La studiul SuperTeach au participat 616 elevi din toate judeţele ţării, 59% dintre aceştia fiind în mediul urban. Copiii care au răspuns sondajului: 21%% - clasa a VII-a, 16% - clasa a VIII-a, 52% - clasele IX-XI, 11% - clasa a XII-a.
