Anii de criză au strâmtorat bugetele multinaţionalelor care obişnuiau să investească în educaţia managerilor, astfel că tot mai multe şcoli de afaceri se orientează către antreprenori pentru a-şi completa locurile libere din noile clase de MBA – aceasta a fost una dintre concluziile celei de-a noua ediţii a dezbaterii HR Insider, organizată de ZF Corporate, serviciul de ştiri online cu plată al Ziarului Financiar.
„Piaţa (programelor de MBA- n.red.) se află într-o gripare. După venirea crizei, corporaţiile şi-au eficientizat bugetele, s-au uitat mai mult la costuri, şi-au stabilizat oamenii potriviţi pe poziţiile necesare, iar foarte mulţi au dezvoltat programe de training interne. O altă problemă este că multinaţionalele au sponsorizat programe de educaţie pentru românii care trebuiau să preia rolurile expaţilor, care nu au mai dispărut. Este un joc cu sumă nulă, economia nu creşte, stagnează, chiar dacă statisticile arată +3,5% în PIB-ul de anul trecut. De aceea sunt tot mai mulţi oameni care îşi plătesc singuri MBA-ul“, a spus Ovidiu Dîmbean- Creţa, decanul şcolii de afaceri ASEBUSS, care oferă de 20 de ani un program de Executive MBA pe piaţa locală. Dacă în anii de boom ASEBUSS avea câte 40-45 de manageri înscrişi în programul de EMBA, sau chiar 80 -90 de manageri care învăţau în două serii paralele, situaţia s-a schimbat dramatic în criză: în 2012, şcoala a avut 25 de absolvenţi de EMBA, iar în 2013 avea înscrişi 30 de manageri la program. Cu toate acestea, începând de anul trecut, ASEBUSS a lansat un nou program de educaţie managerială, MBA Antreprenor, care are deja 10 studenţi.
Criza a schimbat structura sursei de finanţare a celor care urmează cursurile unui program de MBA, iar acest lucru se observă şi în rezultatele sondajului care a stat la baza realizării suplimentului Top MBA, editat de ZF: dacă în 2008 companiile plăteau taxele de şcolarizare pentru mai bine de 60% dintre managerii care urmau cursurile unui MBA, în 2013 situaţia s-a inversat, pentru că 62% dintre absolvenţii de anul trecut şi-au finanţat singuri cursurile.
„90% dintre companiile din ţară nu sunt corporaţii, însă în piaţă încă există conceptul că MBA-urile se adresează marilor executivi. Un adevărat antreprenor care ştie valoarea banului nu are cum să nu investească 20.000 de euro în ceva care ştie că îl va ajuta“, a explicat Doru Mircea, Managing Partner al firmei de training APS Business Academy şi absolvent al programului de EMBA oferit pe plan local de University of Sheffield.
Şi americanii de la Tiffin University, care oferă un EMBA pe piaţa locală, au înregistrat o scădere de 20 – 30% a numărului de manageri înscrişi la program în perioada crizei, însă piaţa a început să îşi revină.
„Nevoia de educaţie managerială este foarte mare şi probabil vine doar la a zecea parte dintre cei care au realmente nevoie de acest lucru. Nu putem spune că avem probleme nici cu «inflaţia» de studenţi, dar nici cu o «deflaţie». Cel mai greu an a fost 2009, când îmi venea să plâng, eu personal m-am înscris la MBA numai să fie numărul mai mare de studenţi pe hârtie“, a spus Marius Mihăilescu, program manager în cadrul Tiffin EMBA.
În cadrul şcolii de afaceri Maastricht School of Management (actualmente MSM Raţiu), care a intrat pe piaţă în 2010, 80% dintre studenţii din primele trei grupe şi-au plătit programul de MBA din surse proprii, iar anul trecut toţi managerii înscrişi la program au suportat costurile din „buzunare“.
„Programele care recrutau preponderent studenţi în urma contractelor pe care le aveau cu companiile au cunoscut o restrângere mare. Noi, care lucram cu indivizi, am rămas constanţi la grupe de 20- 30 de studenţi. Fiecare program s-a reaşezat. Oamenii vin la târguri de educaţie, dar nu au bani. Deşi sunt tot mai multe programe de MBA care oferă credite în parteneriate cu băncile, nimeni nu le ia“, a precizat şi Dora Surugiu, Managing Director în cadrul MSM Raţiu România. Ea a adăugat că multinaţionalele nu mai investesc în educaţia managerilor, iar companiile mici şi mijlocii îşi trimit angajaţii mai ales la programe de training, unde pot trimite mai mulţi deodată, şi nu la MBA.
Ediţia de anul trecut a suplimentului Top MBA arată că managerii fac sacrificii financiare semnificative pentru a-şi susţine costurile pentru programele de educaţie managerială, având în vedere că doar 9% dintre respondenţii la chestionar au salarii mai mari de 5.000 de euro net pe lună, iar peste o treime dintre aceştia au salarii cuprinse între 1.500 şi 3.000 de euro net pe lună. În medie, costul unui program de MBA pe piaţa locală este de 20.000 de euro.
„Plătesc programul din surse proprii şi pot spune că mă chinui să fac economii dintr-un salariu situat în jurul valorii de 1.500 de euro pe lună“, a explicat Tiberiu Lupu, student în cadrul programului de MBA al MSM.
Anual, peste 200 de manageri români termină cursurile unui program de MBA oferit de cele 14 -15 şcoli de afaceri de pe piaţa locală, iar comunitatea absolvenţilor de astfel de programe de educaţie depăşeşte 4.500 de manageri şi antreprenori.
Citeşte mai multe articole de la ediţia specială a HR Insider dedicată şcolilor de afaceri:
Vlad Neacşu, ASEBUSS: Dacă faci un MBA doar ca să treci ceva în CV înseamnă că este doar un hobby
Natalia Pruteanu, CityU of Seattle: Fără experienţă managerială MBA-ul nu are valoare
Dora Surugiu, MSM România: Există mulţi oameni interesaţi de MBA, dar care nu au bani
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 19.02.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
