Nu va lasati angajati intr-o spirala a cresterilor salariale din cauza inflatiei provocate de scumpirea petrolului si a materiilor prime - in special a produselor alimentare, este apelul pe care Jean-Claude Trichet, presedintele Bancii Centrale Europene (BCE) il adreseaza tarilor din Uniunea Europeana, mai ales celor din zona euro.
"Orice schema de indexare a salariilor nominale cu cresterea preturilor ar trebui eliminata. Suntem in alerta si monitorizam cu atentie deosebita negocierile salariale din zona euro", spune seful BCE.
De asemenea, el le recomanda tarilor membre din Europa Centrala si de Est sa implementeze "politici fiscale sanatoase", in conditiile in care anticipeaza ca ar putea urma si alte scumpiri ale petrolului si alimentelor. In particular, a recomandat Romaniei sa obtina excedent bugetar, ceea ce implica un control strict al cheltuielilor salariale in sectorul public, tocmai in contextul in care apropierea alegerilor risca sa antreneze relaxari ale politicii fiscale.
Trichet afirma ca este esential sa fie evitata propagarea spiralei salarii-preturi pentru mentinerea stabilitatii, facand apel atat la sindicate, cat si la guverne si patronate. "Este imperativ necesar ca toate partile implicate sa fie responsabile, pentru ca exista pericolul dezancorarii asteptarilor inflationiste, iar cand riscurile se materializeaza, este deja prea tarziu."
Inflatia anuala din zona euro - calculata sub forma indicelui armonizat al preturilor de consum - s-a situat la 3,1% la sfarsitul lui decembrie 2007, la fel ca in noiembrie, cu peste un punct mai mult fata de obiectivul pe termen mediu urmarit de BCE, respectiv o inflatie mai mica dar foarte apropiata de 2%.
Trichet explica majorarea inflatiei prin faptul ca este produsa de factori care scapa controlului BCE. Similar justifica si BNR ratarea cu 2,5 puncte a tintei de inflatie angajate. In ultima vreme, guvernatorul Mugur Isarescu a sustinut de mai multe ori ca politica fiscala joaca rolul cheie in asigurarea stabilitatii macroeconomice, orice reducere a deficitului bugetar avand impact benefic direct la nivelul contului curent.
In acest context, premierul Calin Popescu-Tariceanu ar urma sa aiba o discutie cu seful BNR in vederea adaptarii politicilor economice.
Pe de alta parte, presedintele BCE apreciaza ca pana acum semnalele primite dinspre tarile emergente sunt incurajatoare, pe seama robustetii cresterii economice, insa spune ca se profileaza riscuri mai mari in cazul unei incetiniri semnificative a economiei americane.
Cat priveste efectele propagate de criza financiara din SUA, Trichet spune ca publicarea rezultatelor financiare pe 2007 ale companiilor financiare va constitui un moment important de clarificare, insa "problemele nu se vor evapora".
"Nu suntem convinsi ca tot praful se va aseza odata cu publicarea cifrelor."
In acelasi timp, afirma ca transparenta este esentiala pentru diminuarea incertitudinilor.
"Facem apel la claritate, la transparenta si la prezentarea corecta si onesta a situatiei."
De asemenea, Trichet afirma ca se mentin unele tensiuni pe pietele financiare, si ca atare BCE a hotarat sa continue operatiunile impreuna cu Fed pentru asigurarea alimentarii cu lichiditati in dolari.
"Impactul asupra economiei reale inca este in curs de evaluare, insa ceea ce se intampla fusese anticipat ca inevitabil, iar unele corectii erau chiar necesare. Totusi, scenariul nostru de baza este continuarea cresterii economice."
Saltul preturilor de 6,57% din 2007 intrerupe sase ani de dezinflatie
Inflatia de 0,64% din decembrie 2007 a dus cresterea preturilor pe intreg anul trecut la 6,57%, fata de o inflatie de 4,87% inregistrata in 2006, potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica (INS).
Astfel a fost intrerupt trendul de sase ani de dezinflatie inceput in 2000, iar Banca Nationala si-a ratat tinta de inflatie (stabilita pentru 2007 la 4%, plus sau minus un punct procentual). Anul acesta, tinta de inflatie a BNR este stabilita la 3,8%, plus sau minus un punct procentual.
Scumpirile peste asteptari de anul trecut au fost cauzate de seceta, cotatiile internationale ale petrolului si de cererea puternica de consum. Astfel, alimentele s-au scumpit cel mai mult anul trecut (cu 9,14%, fata de o crestere de pret de 1,07% in 2006), fiind urmate de servicii (plus 8,55% in 2007, fata de 5,12% in 2006) si de bunurile nealimentare (3,6%, fata de 8,33%).
Dintre produsele alimentare, cel mai mult s-au scumpit anul trecut uleiul comestibil (plus 44,1%) si fasolea boabe (33%). In acelasi timp, energia termica (plus 5,8%) si combustibilii (5,6%) s-au scumpit cel mai mult dintre bunurile nealimentare. In cazul serviciilor, dublarea chiriilor a tinut capul de afis al cresterilor de pret.
Dupa ce BNR si-a ratat tinta de inflatie pe 2007, analistii afirma ca o inflatie de 4,8% la finele lui 2008 (adica atingerea la limita a tintei pe anul acesta) este posibila doar intr-un scenariu optimist, al unui an agricol bun si al unui curs de schimb favorabil, adica in apreciere. De exemplu, Lucian Anghel, economist-sef al BCR, spune ca "o inflatie de 4,8% reprezinta un scenariu optimist, la care ar trebui sa contribuie si cursul de schimb, in sensul aprecierii leului".
Desi, potrivit inflatiei de la finele anului, trendul de dezinflatie s-a rupt in 2007, datele arata ca inflatia medie anuala a continuat sa coboare anul trecut. Astfel, inflatia medie anuala a fost de 4,84% in 2007, fata de 6,56% in 2006.
Seceta si petrolul mai scump de pe pietele internationale au afectat anul trecut nu doar inflatia din Romania. Si Banca Centrala Europeana si-a ratat tinta de inflatie (2%), cresterea preturilor din zona euro fiind de 3,1%, cea mai mare din ultimii ani. Pentru Romania, presiunile inflationiste se mentin si in prima jumatate a anului 2008, cand un factor negativ va fi constituit si de efectul de baza: inflatia a fost foarte redusa in primele luni din 2007, ajungand pana la un minim de 3,66% in martie 2007.
Cresterea productiei industriale a alunecat
Productia industriala a crescut cu 4,5% in luna noiembrie 2007 fata de noiembrie 2006, potrivit datelor INS. Ritmul din noiembrie a fost unul dintre cele mai slabe de anul trecut, cauzand ritmul anualizat al productiei industriale sa pice sub tinta de crestere programata pentru intreg anul. Astfel, industria a crescut cu 5,6% in primele 11 luni din 2007, in pierdere de viteza fata de 5,8% pe primele 10 luni. Tinta oficiala pentru intreg anul este de 5,7% pentru majorarea productiei industriale, evolutie care ar permite, potrivit datelor Comisiei Nationale de Prognoza, atingerea tintei de crestere economica de 6,1% pe 2007.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
