♦ Creşterile de taxe merg însă înainte, pentru că măsurile intră în vigoare la 1 ianuarie 2024, iar verdictul CCR va veni pe 18 octombrie 2023, adică un timp suficient pentru a elimina orice nerespectare a Constituţiei constatată de CCR.
USR şi Forţa Dreptei au atacat la Curtea Constituţională a României (CCR) pachetul de măsuri fiscal-bugetare, care ar fi urmat să intre în vigoare de la 1 octombrie. Măsurile fiscale, adică majorările de taxe şi impozite intrau în vigoare de la 1 ianuarie sau după această dată, însă măsurile de comasare a instituţiilor sau de eliminare a unor funcţii de conducere din aparatul public ar fi intrat în vigoare odată cu publicarea legii în Monitorul Oficial.
Cea mai mare parte a Opoziţiei, formată din USR şi Forţa Dreptei, a întârziat doar măsurile de economie a cheltuielilor bugetare, pentru că PSD-PNL, coaliţia de guvernare, va avea cel puţin două luni la dispoziţie să corecteze prevederile care ar intra în coliziune cu drepturile din Constituţie din pachetul de legi. Astfel, demersul nu încetineşte adoptarea creşterilor de taxe sau taxele noi din pachet, ci doar măsurile care ar fi intrat în vigoare imediat, adică de economii la buget sau combaterea evaziunii fiscale, care ar fi urmat, conform guvernului, să aducă 600 mil. lei până la finalul anului. Răzvan Botea
UPDATE: Drept la replică USR.
Uniunea Salvaţi România (USR) a transmis redacţiei ZF un drept la replică în care susţine că unele taxe şi impozite noi sau nou introduse ar fi intrat în vigoare şi după publicarea legii în Monitorul Oficial. Cu toate acestea, impactul pe venituri al legii este zero în 2023, aşa cum arată proiectul de lege, aspect care sugerează că majorările de taxe sau taxe noi nu încep să producă efecte decât de la 1 ianuarie 2024.
Redăm integral dreptul la replică trimis de USR către redacţia ZF:
În articolul “Staţi liniştiţi: USR şi Forţa Dreptei au întârziat cu o lună măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare” există mai multe informaţii şi enunţuri care nu au bază reală, care sunt contrazise de ceea ce prevede legea atacată la CCR.
Dincolo de faptul că atacul la CCR este bazat pe nu mai puţin de 13 încălcări ale Constituţiei şi USR consideră că este total nedemocratic ca o lege să fie aplicată contrar prevederilor Constituţiei, alte două informaţii din articol sunt fundamental greşite şi duc în eroare opinia publică.
- În articol se menţionează în mod fals “Creşterile de taxe merg însă înainte, pentru că măsurile intră în vigoare la 1 ianuarie 2024”. Este incorect. Există în proiectul de lege creşteri de taxe care ar fi avut efect imediat, adică s-ar fi aplicat din luna următoare intrării în vigoare a legii, astfel:
- Impozit de 10% pentru angajaţii în IT. Angajaţii din IT vor fi scutiţi de impozitul pe venit doar pentru 10.000 de lei şi doar la un singur angajator/plătitor. Pentru ce depăşeşte pragul de 10.000 de lei vor plăti 10%. (modificare articolul 60 punctul 5, literele c) şi d) din Codul Fiscal);
- Impozit de 10% pentru angajaţii în construcţii. Angajaţii din construcţii vor fi scutiţi de impozitul pe venit doar pentru 10.000 de lei şi doar la un singur angajator/plătitor. Pentru ce depăşeşte pragul de 10.000 de lei vor plăti 10%. (modificare la articolul 60 punctul 5, literele c) şi d) din Codul Fiscal);
- Impozit de 10% pentru angajaţii în industria alimentară şi sectorul agricol. Angajaţii din industria alimentară vor fi scutiţi de impozitul pe venit doar pentru 10.000 de lei şi doar la un singur angajator/plătitor. Pentru ce depăşeşte pragul de 10.000 de lei vor plăti 10%. (modificare la articolul 60 punctul 7, litera c) din Codul Fiscal);
- Impozit suplimentar de 1% pentru cei care deţin clădiri rezidenţiale ce depăşesc 2,5 milioane lei (echivalentul a 500.000 euro). Practic, toţi cei care au case, terenuri şi piscine care însumat depăşesc pragul, vor plăti impozit de 1% din diferenţa între valorea impozabilă şi pragul de 2,5 milioane lei. Măsura ar intra în vigoare în 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial.
- Titlul articolului şi ultimul paragraf dezinformează, din moment ce, aşa cum prevede proiectul de lege, aşa-zisele măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare ar urma să fie făcute, în mare parte, abia din 2024. Oricum, până atunci, dacă vrea în mod real să facă economii din banii publici, guvernul Ciolacu are instrumente executive la îndemână ca să reducă risipa şi jaful bugetar. Tăierea cheltuielilor se face prin acţiuni executive, în primul rând. Un simplu exemplu: reducerea numărului de secretari de stat este o acţiune strict legată de voinţa lui Marcel Ciolacu, numărul acestora fiind stabilit prin Hotărâre a Guvernului. Nu e nevoie de vreo nouă lege. Premierul Ciolacu poate tăia oricând reduce numărul secretarilor de stat printr-un act care ţine strict de guvern.
Şi, nu în ultimul rând, să nu uităm că în luna mai 2023, guvernul PSD + PNL a dat o Ordonanţă de Urgenţă prin care erau tăiate cheltuielile cu bunurile şi serviciile de la stat cu 10% şi erau blocate o serie de angajări. 4 luni mai târziu, nu doar că Executivul nu a comunicat ce economii a făcut prin aplicarea acestei Ordonanţe, dar execuţia bugetară la 8 luni, publicată de Ministerul de Finanţe, arată că aceste cheltuieli nu doar că nu au scăzut, ci chiar au crescut cu 10% faţă de anul anterior.
