Ponderea nerezidenţilor care deţin titluri de stat a crescut, iar piaţa interbancară este mult mai adâncă, cu instrumente mai diversificate, astfel că ieşirile masive de capital ar crea vulnerabilităţi mai mari decât în 2008, după cum avertiza recent guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
Datoria externă totală a Guvernului a ajuns în iunie la 22,7 mld. euro, apropiindu-se de datoria băncilor, de 23,4 mld. de euro, potrivit datelor BNR.
"Se observă o creştere a datoriei externe pe termen scurt în principal pe seama sectorului guvernamental pe fondul creşterii cererii din partea investitorilor străini pentru titlurile de stat româneşti, ca urmare a randamentelor superioare şi a perspectivelor de apreciere a leului", a comentat Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank.
Cu un ritm de creştere de 18% comparativ cu nivelul de la sfârşitul anului trecut, datoria externă totală pe termen scurt a ajuns în iunie la 21,4 mld. euro, reprezentând 62% din rezerva valutară a BNR.
Banca centrală şi-a majorat rezerva prin împrumuturile luate de la FMI, însă ponderea datoriei externe pe termen scurt s-a majorat încontinuu comparativ cu minimul de 53% din 2010. Procentul este departe însă de maximul de 88% înregistrat în noiembrie 2008, când analiştii străini avertizau că în cazul unei sistări a finanţărilor străine BNR ar risca să epuizeze toată rezerva dacă ar încerca să acopere ieşirile de valută. Rezerva valutară era în 2008 subdimensionată faţă de o datorie pe termen scurt care a crescut relativ brusc la peste 24 mld. euro.
BNR prezintă lunar doar date privind volumul total al datoriei externe pe termen scurt, în timp ce datele detaliate sunt prezentate doar cu o frecvenţă trimestrială.
Datele detaliate ale BNR privind datoria externă pentru al doilea trimestru indică o creştere a datoriei externe pe termen scurt, determinată preponderent de majorarea împrumuturilor Guvernului.
În trimestrul al doilea (T2) datoria externă pe termen scurt a urcat cu 2,3 mld. euro faţă de primul trimestru. Guvernul şi-a majorat datoria în T2 cu 800 mil. euro faţă de primele trei luni ale anului, iar băncile cu 640 mil. euro.
Comparativ cu sfârşitul anului trecut creşterea datoriei externe totale pe termen scurt a fost de circa 3 mld. euro.
Cât de vulnerabilă este România
Hăncilă consideră că este mai bine ca statul să se împrumute cât se poate de mult din exterior, pentru a lăsa la dispoziţia companiilor şi în special a IMM-urilor resursele interne de finanţare.
Însă, în contextul amplificării volatilităţii pieţelor externe din cauza crizei datoriilor suverane în zona euro şi a retrogradării ratingului SUA, au apărut preocupări legate de vulnerabilitatea României.
Pe fondul turbulenţelor internaţionale, România poate asista la ieşiri mari de capital, în condiţiile în care deţinerile de titluri ale străinilor s-au majorat semnificativ în ultimul an.
La sfârşitul anului 2008 băncile nu aveau portofolii de titluri de stat suficiente şi uniform distribuite, astfel că accesul la Lombard (facilitatea de credit a BNR) s-a făcut cu dificultate. În condiţiile unor retrageri semnificative de valută din piaţă, banca centrală a fost nevoită să intervină în octombrie 2008 pentru a stopa un atac de panică, care ar fi afectat rezervele valutare.
Potrivit celor mai recente date disponibile, la sfârşitul lunii mai investitorii străini, în cea mai mare parte persoane juridice, aveau în portofolii titluri de stat româneşti denominate în lei în valoare de 10,6 mld. lei (aproximativ 2,5 mld. euro), dublu faţă de nivelul de la sfârşitul anului trecut şi triplu faţă de septembrie 2010. Deţinerile de titluri ale nerezidenţilor reprezentau în mai 17,4% din volumul existent pe piaţă.
Hăncilă apreciază totuşi că România este mai puţin vulnerabilă decât alte state din UE, deoarece deţinerile nerezidenţilor sunt destul de mici atât pe piaţa bursieră, cât şi pe piaţa forex şi a obligaţiunilor de stat. În condiţiile în care randamentele se vor menţine la niveluri ridicate, nu vor exista probleme legate de rostogolirea datoriei.
Ponderea cea mai mare din datoria externă a statului continuă să o aibă datoria pe termen mediu şi lung, care s-a majorat cu aproximativ 3 mld. euro în primul semestru, la 19,7 mld. euro.
Ce s-a întâmplat cu îndatorarea băncilor
Cea mai mare parte a datoriei externe pe termen scurt rămâne în contul băncilor, care în anii de boom aduceau fonduri de la băncile-mamă din străinătate pentru a finanţa acordarea de credite pe plan local. Finanţările pe termen scurt erau preferate datorită costurilor foarte mici, ceea ce conferea un avantaj în lupta pentru cotă de piaţă.
Ponderea datoriilor băncilor în totalul datoriei externe pe termen scurt a coborât însă sub 50%.
La sfârşitul lunii iunie, instituţiile de credit aveau împrumuturi pe termen scurt - care reflectă în mare parte finanţări primite de la acţionarii din străinătate - de 7,4 mld. de euro, în creştere cu 366 mil. euro faţă de decembrie 2010, şi cu 640 mil. euro peste nivelul din primul trimestru.
Creşterea îndatorării pe termen scurt poate să apară inclusiv pe fondul reorientării unor surse atrase pe termen lung către scadenţe mai scurte. În cazul finanţărilor pe termen mediu şi lung atrase de bănci s-a înregistrat o scădere de circa 130 mil. euro comparativ cu finele lunii martie, în timp ce faţă de decembrie a fost o creştere de 405 mil. euro.
Datoria externă totală a băncilor a urcat în al doilea trimestru cu jumătate de miliard de euro, la 23,4 mld. euro.
Evoluţia datoriei externe a băncilor este legată de evoluţia creditării în România. Având în vedere aşteptările relativ modeste pentru creşterea creditării în acest an, analiştii nu au anticipat un avans semnificativ al datoriei externe a băncilor.
Cum a evoluat îndatorarea companiilor
Datoriile externe pe termen scurt ale companiilor au urcat în iunie la 5,5 mld. euro, în creştere cu aproape 900 mil. euro, atât faţă de nivelul din primul trimestru, cât şi comparativ cu cel de la sfârşitul anului 2010. Creşterea vine după ce în primul trimestru companiile şi-au menţinut aproape constante datoriile externe pe termen scurt la 4,6 mld. euro. Însă sumele atrase pe termen lung de firme au fost în scădere cu circa un miliard de euro faţă de decembrie 2010.
Datoriile externe totale ale companiilor totalizau la sfârşitul primului semestru 24,6 mld. euro, în creştere faţă de T1, dar în uşoară scădere faţă de anul trecut.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
