Cristian Popa, viceguvernator al Băncii Naţionale, spune că înultimul timp se constată o stabilizare a sumelor trimise în ţară deromânii care lucrează în străinătate, după ce în anii 2009-2010 s-aînregistrat o scădere dramatică, care a lovit în plin economiaromânească.
Potrivit datelor Băncii Mondiale, românii care lucrează înstrăinătate au trimis în ţară 38,8 mld. dolari (32 mld. euro) înperioada 2005-2010, cei mai buni ani fiind între 2007 şi 2008(aproape 9 mld. dolari/an), iar cel mai slab în 2010 (aproximativ 4mld. dolari).
Criza economică instaurată în Europa începând cu 2009 a lovitputernic şi în banii trimişi în România de "căpşunari", adică decei peste 2,7 milioane de români care lucrează în afară.
Popa, cel care la BNR se ocupă de politica monetară, a menţionatcă odată cu revenirea construcţiilor şi a altor servicii în afară,domenii în care activează preponderent lucrătorii români dinstrăinătate, s-ar putea observa o revenire a sumelor trimise înţară. Economia românească se bazează destul de mult pe banii"căpşunarilor", având în vedere că o bună parte din deficitelecomerciale au fost acoperite de aceste intrări. Lipsa a aproape 10miliarde de dolari din ultimii doi ani, cu cât a scăzut valoareasumelor trimise de românii din străinătate, s-a văzut puternic îneconomia românească, în special în consum şi în construcţii.
Săptămâna trecută, cotidianul britanic Dailymail a publicat unarticol conform căruia românii care trăiesc în Marea Britanie autrimis în ţară zilnic aproape 500.000 de lire sterline (563.000 deeuro) în primele trei luni ale anului trecut. Dailymail citeazădate ale BNR. Cristian Popa a menţionat că BNR furnizează doar dateagregate şi nu deţine informaţii defalcate pe state privindremiterile românilor care lucrează în străinăte. Popa a comentat peun ton ironic, spunând că "îi invidiază" pe reporterii de laDailymail pentru sursele şi datele pe care le au. Revenireaeconomiei româneşti după aproape trei ani de declin trebuie să fieajutată şi de aceste remiteri, având în vedere că o bună partedintre sursele de finanţare, în special împrumuturile bancare, s-auredus considerabil. Dacă în perioada economică de vârf, 2006, 2007,2008, o parte dintre românii care lucrează în străinătate şi-au pusproblema să revină în ţară, având în vedere că au bani puşideoparte, criza care a lovit România şi afacerile au inversat acumtrendul. Falimentul a peste 10.000 de afaceri, concedierile dinsectorul privat şi restructurările de la stat au adus peste 700.000de oameni fără un job. O bună parte dintre ei au plecat înstrăinătate, având în vedere că acolo oricum câştigă mai mult decâtdacă ar sta în ţară. Acesta este şi un motiv pentru care şomajuloficial în România a scăzut constant în ultimul an, ajungând lanivelul chiar de dinainte de criză, de sub 5% din populaţiaactivă.
Nimeni nu ştie în acest moment cu certitudine câţi bani trimitromânii care lucrează în străinătate, având în vedere că cei maimulţi sunt "cu sacoşa". De asemenea, nimeni nu ştie câţi banistrânşi au românii care lucrează în străinătate.
Conform datelor unui studiu publicat de Fundaţia Soros România,cei 2,9 milioane de români care lucrează în străinătate au strâns100 de miliarde de euro în ultimii zece ani. Asta înseamnă că pe anfiecare român din străinătate ar pune deoparte câte 9.000 deeuro/an, adică 40 - 45% din venitul pe care îl încasează. Datelesunt discutabile, având în vedere că cei mai mulţi dintre românilucrează pe salarii la limita de jos în ţările respective, adicăcâştigă în jurul a 1.000 de euro pe lună. Studiul mai arată că, lafiecare euro trimis acasă, un român din străinătate economiseşte4,2 euro, înclinaţia spre economisire a migranţilor români fiindprintre cele mai ridicate din Europa.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
