Problemele la constructia autostrazii Brasov-Bors nu sunt determinate de lipsa fondurilor bugetare, ci de incapacitatea companiei Bechtel de a respecta termenele contractuale, a declarat ieri premierul Calin Popescu-Tariceanu, precizand ca firma nu va primi niciun ban in plus fara un certificat de calitate a lucrarii.
Intrebat de jurnalistii ungari, dupa sedinta comuna de guvern romano-ungara, organizata ieri la Szeged, despre stadiul lucrarilor de constructie a autostrazilor care sa lege Romania de Ungaria, premierul a amintit ca Executivul de la Bucuresti a initiat doua astfel de proiecte, coridorul IV paneuropean si autostrada Brasov-Bors. El a aratat insa ca proiectul coridorului IV este ingreunat de problemele birocratice permise chiar de legea achizitiilor publice, care prevede diferite etape de licitatie si rezolvare a contestatiilor, in timp ce termenele la autostrada Brasov-Bors nu sunt respectate de catre Bechtel, desi finantarea a fost asigurata.
Tariceanu a avertizat compania americana ca nu va primi niciun ban in plus la avansul deja incasat daca lucrarile nu vor fi incheiate la termen si conform conditiilor de calitate.
"Proiectul nu duce lipsa de finantare, iar Bechtel trebuie sa inteleaga ca pentru orice ban primit trebuie sa predea in final o portiune de autostrada, nu numai cantitativ, ci si de calitate. Nu facem derogari speciale pentru Bechtel, chiar daca este o companie americana. Au primit in acest an sume mari in avans, conform contractului, pentru care trebuie sa presteze, sa livreze. Nu este o problema de subfinantare, ei nu sunt capabili sa isi respecte angajamentele luate", a spus Tariceanu.
El a aratat ca este nemultumit si de faptul ca Bechtel are probleme in a respecta termenele convenite cu el, intr-o vizita efectuata in acest an pe santierul de constructii. Seful Guvernului a afirmat totodata ca programul de constructie de autostrazi a inceput tarziu in Romania, fiind pierduti peste zece ani in care nu a fost realizat nici macar un kilometru de autostrada.
"Compania Bechtel are in portofoliu mii de proiecte de infrastructura in toata lumea care au fost duse la bun sfarsit', a declarat Bogdan Sgarcitu, directorul de comunicare al constructorului autostrazii, fara a face alte comentarii.
La inceputul acestei luni, reprezentantii Bechtel anuntau ca societatea nu mai are teren disponibil pentru a efectua noi lucrari la proiectul Autostrada Transilvania pe sectoarele aflate in derulare, respectiv 2B (Cluj Vest - Campia Turzii) si 3 C (Suplacu de Barcau - Bors). "Exproprierile sunt in urma si nu mai avem unde lucra pentru ca pe sectorul dintre Cluj Vest si Campia Turzii o mare parte a lucrarilor de excavatie sunt executate, iar pe sectorul dintre Suplacu de Barcau- Bors nu putem efectua la capacitate maxima lucrarile de structuri", au declarat pentru ZF Transilvania surse din cadrul companiei.
Reprezentantii Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania au confirmat ca sunt probleme cu exproprierile si au anuntat ca sunt in asteptarea noi legi a exproprierilor pentru a facilita procedurile si pentru ca lucrarile sa se desfasoare intr-un ritm mai rapid. Ei au explicat ca procesul exproprierilor la autostrada este finalizat in proportie de 94,12% pentru sectiunea 2B si ca pe sectiunea 3C au fost achizitionate aproape 49% din terenurile necesare.
Proiectul de constructie a Autostrazii Transilvania, pe traseul Brasov-Bors, a inceput in 2004, in baza unui contract cu o valoare de 2,2 miliarde euro acordat companiei americane Bechtel. Lucrarile au fost intrerupte la jumatatea anului 2005, cand autoritatile au inceput reanalizarea contractelor incheiate de guvernarea precedenta.
Pana la jumatatea lunii august a acestui an, compania a finalizat o portiune de cinci kilometri de autostrada dintr-un sector cu o lungime de 25 kilometri, care face legatura intre Gilau si Campia Turzii. Autostrada ar urma sa aiba 415 km si are ca termen de finalizare 2013. Compania de Autostrazi a anuntat recent ca in acest an s-a cheltuit pentru constructia autostrazii Transilvania circa 211 mil. euro pentru toate activitatile, inclusiv cele conexe proiectului, statul cheltuind in ultimii patru ani aproape 675 mil. euro pentru acest proiect.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
