Actuala forma a invatamantului, valabila de cateva zeci de ani, presupune patru ani de scoala primara, patru ani de gimnaziu si patru ani de liceu. Si codul educatiei propus de Miclea, seful comisiei de la Cotroceni, si pachetul de legi elaborat de ministrul invatamantului Ecaterina Andronescu intentioneaza sa schimbe aceasta structura care a functionat de ani de zile. De ce?
Miclea spune ca, desi acum exista zece clase obligatorii, o cincime din elevi abandoneaza scoala la sfarsitul clasei a opta.
El propune ca solutie impartirea invatamantului obligatoriu in cinci ani de scoala primara si cinci ani de gimnaziu. Astfel, s-ar introduce o clasa pregatitoare inainte de ciclul primar (care sa echivaleze grupa mare de la gradinita), iar primul an de liceu ar trece in ciclul gimnazial. Prelungirea scolii generale cu inca o clasa, a IX-a, ar mentine astfel pe bancile scolii mai mult timp elevii, in conditiile in care se pierd multi pe drum la trecerea de la scoala generala la liceu. Aceasta ar presupune insa ca profesorii de liceu sa predea clasa a IX-a in scoala generala.
Ce spun insa profesorii?
„S-ar face un balamuc in toata tara si implicit in tot sistemul. Daca un profesor titular de liceu merge sa predea la o clasa de gimnaziu de la tara risca sa ia si mai putini bani, pentru ca nivelul de salarizare pentru profesorii de gimnaziu este mai mic, la care s-ar adauga si cheltuielile cu naveta", explica Marius Esi, profesor de stiinte socio-umane la Colegiul National „Mihai Eminescu" din Suceava. Esi a mai precizat ca nici elevii nu ar avea nimic de castigat, chiar daca, din punct de vedere sociologic, se spune ca o astfel de masura ar aduce avantaje pentru elevi.
„Daca se tine cont de factori precum rolul comunitatii, al consilierului, al bisericii sau al parintilor, se poate observa cu usurinta ca abandonul scolar nu e cauzat de ceea ce spune Miclea", a mai spus Esi.
Si introducerea unei clase pregatitoare, o masura agreata de toti participantii la dezbaterile privind reforma in educatie, a creat suficiente confuzii in randul parintilor, care nu stiu daca de la anul isi vor trece copiii din grupa mijlocie la grupa mare sau in clasa pregatitoare.
Nu este clar daca aceasta clasa pregatitoare ar trebuie facuta la nivelul gradinitelor sau la nivelul scolilor.
Aceeasi dilema o au si parintii care au copii in varsta de sapte ani si care au terminat grupa mare de la gradinita: copiii lor vor mai face inca o data clasa pregatitoare? Daca da, acest lucru inseamna ca isi vor incheia studiile gimnaziale la varsta de 17 ani, si nu la 16 ani, cum prevede legea invatamantului obligatoriu, ceea ce contrazice codul lui Miclea. In aceasta situatie se afla acum peste 535.000 de parinti, ai caror copii au invatat in anul scolar 2008- 2009 in grupele mijlocii, mari si mixte.
La aceste intrebari nu se poate da un raspuns, dupa cum nu se stie nici locul in care se vor derula orele din clasele pregatitoare (in scoala primara sau in gradinite), nici de unde se va face rost de bani pentru scolarizarea acestor copii.
Discutii cu fiecare grup parlamentar pe Codul educatiei
- Ministrul educatiei, Ecaterina Andronescu, a afirmat ca va avea discutii cu fiecare grup parlamentar pe tema Codului educatiei, spunand ca nu exclude ca aceasta lege sa fie votata in unanimitate de catre Legislativ.
- Ministrul educatiei a invocat „o experienta precedenta" care o „incurajeaza in aceasta directie", ea amintind ca in anul 2003, cand invatamantul a devenit obligatoriu de la opt la zece clase prin lege, actul normativ in acest sens a fost votat in unanimitate dupa discutiile dintre ministru si grupurile parlamentare.
- Andronescu a propus inca de la inceputul dezbaterilor pe marginea legilor educatiei invatamant obligatoriu de 13 ani.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
