Viceguvernatorul BNR: Nu ne asteptam la gauri masive in bilantul bancilor

"Este intr-adevar o incetinire substantiala care trebuie digerata de economie si de sectorul financiar, insa stam mai bine decat alte tari din UE care chiar se confrunta cu recesiunea."

Popa afirma ca Romania nu se confrunta nici cu o incetare a finantarii externe. "Din discutiile pe care le-am avut cu bancile-mama ale institutiilor de credit din Romania am primit semnale incurajatoare indicand ca finantarile scadente vor fi rostogolite. In cazul unor banci au adus deja si contributii la capital acolo unde am semnalat ca este nevoie."

Popa nu a dorit totusi sa precizeze daca pana in prezent liniile de credit ale bancilor ajunse la maturitate au fost reinnoite in proportie de 100%. "Ramane sa vedem ce capacitate vor avea bancile-mama de a gasi finantare, avand in vedere problemele care continua sa apara pe piata internationala."

"Vom alimenta bancile noastre din regiune cu destule fonduri. Noi nu vom pune restrictii la finantare", a declarat Erich Hampel, CEO al Bank Austria care supervizeaza operatiunile grupului Unicredit in regiune, inclusiv in Romania.

Oficialul BNR considera cu toate acestea ca sursele private vor putea compensa anul acesta o parte din golul de finantare externa. El sustine ca, in conditiile actuale, BNR nu are nevoie de vreun sprijin financiar de la Banca Centrala Europeana, dar nu a dorit sa se pronunte in privinta oportunitatii incheierii unui aranjament cu Comisia Europeana sau FMI, asa cum recomanda numerosi analisti, bancheri si oameni de afaceri.

"Banca Centrala impreuna cu guvernul, care are un rol important, vor face un demers cand si daca vor considera necesar. Acum este momentul conturarii ferme a parametrilor politicii bugetare si al inceperii implementarii acestora. Astfel vom putea face o estimare cat mai precisa a golului de finantare care, tin sa precizez, isi are originea in sectorul privat", a spus oficialul BNR.

El nu a dorit sa comenteze nivelul de deficit bugetar de circa 2 - 2,5% din PIB avansat de ministrul finantelor, dar a afirmat ca BNR se asteapta la o politica fiscala mai stransa. Proiectul de buget pe 2009 ar urma sa fie finalizat pana la sfarsitul lunii.

Popa spune ca BNR va continua sa injecteze lichiditate pe piata interbancara pe masura ce trece in pozitia de creditor net, insa nu vrea ca astfel sa exacerbeze volatilitatea cursului de schimb. "Veti vedea injectiile de lichiditate prin operatiuni repo devenind o constanta, precum si o folosire mai mare a creditului Lombard", a spus Popa, precizand ca nu a vazut o lipsa structurala de lichiditate pe piata.

Oficialul BNR afirma ca dobanda la operatiunile repo se va situa pe o plaja intre dobanda de politica monetara (de 10,25%) si dobanda la creditul Lombard (de 14,25%). El a reamintit de repartizarea inegala a detinerilor de titluri de stat in raport cu nevoile de lichiditate ale fiecarei banci, insa sustine ca nicio banca nu se afla sub pragul minim de solvabilitate.

Cat priveste nivelul rezervelor minime obligatorii, Popa spune ca acesta va depinde de cum comuta bancile de pe finantarea externa pe finantarea din depozite locale si de atitudinea politicii monetare. El mentioneaza ca rezervele minime de 40% la valuta constituie un buffer de lichiditate important pentru eventuale conditii mult mai dificile. Cel putin deocamdata, el afirma ca BNR ramane preocupata de inflatie, existand presiuni dintre factori precum deprecierea leului.

Popa pledeaza pentru creditul in lei sustinand ca ar trebui sa devina "modelul de business" pentru banci, leii fiind resursa cea mai la indemana. "In ciuda diferentialului de dobanda fata de euro, bancile ar trebui sa treaca la un model de business bazat pe creditul in lei, nu sa incerce sa-l prelungeasca pe cel al finantarii in valuta, acesta putand ramane cu un rol complementar."

Desi estimeaza o crestere graduala a ponderii creditelor neperformante pe fondul incetinirii creditarii, Popa spune ca nu se asteapta la gauri masive in bilantul bancilor, BNR mizand pe regulile stricte de provizionare.

 

Euro a continuat ieri sa urce, la cursul oficial atingand un nou varf istoric si consolidandu-se astfel peste pragul de 4,3 lei. Pe piata interbancara cotatiile au inregistrat totusi fluctuatii destul de ample, coborand chiar spre 4,28 lei/euro in prima parte a zilei, in conditiile in care unii jucatori au preferat sa-si marcheze profitul dupa cresterile din ultimele zile. Chiar daca deprecierea leului alimenteaza inflatia, viceguvernatorul BNR Cristian Popa spune ca banca centrala nu va folosi rezerva valutara pentru a apara un anumit nivel de curs. "Volatilitatea proeminenta a cursului din ultima perioada e o situatie cu caracter regional care, probabil, va persista avand in vedere perceptia negativa fata de Europa Centrala si de Est. Regimul de flotare controlata a cursului ne permite sa intervenim daca e necesar fara a preanunta interventia si ne rezervam dreptul de a monitoriza situatia in continuare." BNR a calculat ieri un curs de 4,3098 lei pentru un euro, cu 0,73 bani peste nivelul precedent. Dolarul a continuat sa castige teren, urcand cu 1,82 bani, pana la 3,364 lei, dupa ce a inregistrat aprecieri in fata euro pe pietele internationale. Dealerii spun ca cel putin pentru moment presiunile de depreciere s-au diminuat, dar leul ramane vulnerabil in fata unei noi deteriorari a sentimentului regional. Piata a suspectat interventii indirecte ale BNR in ultimele saptamani, in conditiile in care euro a testat de mai multe ori nivelul de 4,35 lei, insa a coborat rapid de fiecare data.

 

Limita de deficit bugetar de 2-2,5% din PIB este nerealista, iar probabilitatea ca si 2009 sa fie un an cu un deficit bugetar in crestere este mare, avand in vedere ca masurile anuntate de guvern sunt insuficiente pentru corectarea dezechilibrului, considera analistii ING Bank.

Anul trecut deficitul bugetar a depasit nivelul de 5% din PIB. Referindu-se la evolutia economiei in acest an, ING estimeaza o scadere la 3,5%. Contractia economica ar putea pune presiune asupra bugetului prin obtinerea unor venituri mai reduse. Claudia Medrega

 

Estim~rile Comisiei Europene (CE) cu privire la Romania, incluse in prognoza de iarna, privind un deficit bugetar de 7,5% din PIB si o crestere economica de 1,75% pentru acest an nu sunt corelate, apreciaza directorul general al OTP Bank Romania, Laszlo Diosi. "Consider ca deficitul bugetar de 7,5% estimat pentru 2009 este prea mare. Ar insemna cheltuieli publice, ceea ce ar determina stimularea cresterii economice, care nu ar putea fi de 1,75%, cat a estimat CE", a afirmat Diosi. El apreciaza ca Romania va inregistra o crestere de 2-3%, insa depinde si de cum evolueaza sectorul agricol. Mediafax

 

Romania nu mai are in prezent un motor de crestere economica, cele trei sectoare cu cea mai mare contributie la avansul economiei, respectiv constructiile, consumul si investitiile straine, fiind afectate de criza economica internationala, a declarat Cristian Ionescu, country manager al Coface Romania. "Constructiile sunt blocate, desi exista cerere, acestea au fost strangulate de oprirea creditarii. In 2008, fata de 2007, tranzactiile imobiliare au scazut cu 70%", a spus Ionescu. Coface a estimat pentru 2008 o crestere economica de 7,9%, iar pentru 2009 o scadere semnificativa de pana la 2%. Mediafax