Acum 8-9 ani, in "epoca" profiturilor uriase, argumentul capiata este ieftina era suficient pentru a atrage in Romaniainvestitorii germani fara adversitate fata de risc. In ultimiicinci ani insa intrarea in NATO si aderarea la UE au marcat o nouaetapa in relatiile economice ale Romaniei cu cea mai puternicaeconomie europeana: venirea marilor investitori, care facintotdeauna planuri pe termen lung pe pietele pe careactiveaza.
"Cel mai mare volum de investitii germane in Romania s-arealizat in perioada 2003-2008. Acum, in Romania nu mai este niciunproiect mare de investitii germane in curs de realizare: simplulfapt ca suntem ieftini nu mai este suficient pentru a atragecapital strain", afirma Radu Merica.
Ce lipseste Romaniei pentru a fi din nou pe radarulgigantilor nemti?
"Investitorii germani au nevoie de initiative locale, precumdezvoltarea unor parcuri industriale in Romania sau vizite aleautoritatilor in strainatate, pentru intalniri cu posibili viitoriinvestitori si infrastructura dezvoltata. Trebuie eliminate sibarierele birocratice si restructurate taxele si impozitelelocale", mai spune presedintele Camerei de Comert Romano-Germane.Merica este directorul general al dezvoltatorului imobiliar ECEProjektmanagement pe Romania. El a lucrat la Tiriac Holding timp de4 ani inainte de a se alatura germanilor de la ECE.
"Aici un investitor persoana juridica trebuie sa plateasca anual1,5% din valoarea contabila a imobilului la autoritatile locale,ceea ce descurajeaza proiectele industriale si incurajeazarealizarea investitiilor pe persoana fizica. In Germania sistemuleste gandit mai bine: autoritatile locale iau o cota din profitulrealizat de fabrici", afirma Merica. El sustine ca impozitul peterenuri ar trebui majorat pentru a descuraja speculantii. "InRomania sunt foarte multe fabrici dezafectate aflate inproprietatea speculantilor care asteapta ca valoarea terenului sacreasca pentru a putea vinde".
La randul lor, barierele birocratice de care se loveste uninvestitor ar putea fi eliminate prin responsabilizareafunctionarilor publici, potrivit presedintelul Camerei de ComertRomano-Germane.
Merica mai subliniaza ca nicio investitie nu se poate realizadaca nu exista incredere in economia romaneasca si deschidere dinpartea autoritatilor locale fata de investitori. "Romania arenevoie de o promovare mai puternica", sustine el.
Marii investitori asteapta parteneriatelepublic-private
IMM-urile, coloana vertebrala a economiei germane, ar putea fiviitori mari investitori nemti in Romania, potrivit lui RaduMerica. "Proiecte mari, de genul unui greenfield Mercedes sau BMW,apar rar, in schimb piata romaneasca poate atrage mult mai multecompanii germane mici, cu 10-50 de angajati". Majoritatea celoraproximativ 16.600 de firme cu capital german inregistrate laRegistrul Comertului sunt IMM-uri.
"Camera de Comert primeste permanent multe delegatii alecompaniilor germane. In aceasta perioada cele mai multe sunt decunoastere a pietei pentru posibile proiecte. Foarte multiinvestitori sunt interesati de parteneriate public-private, aicicred ca este un potential nesfarsit de atragere a investitiilorgermane".
Au adus retailul modern in Romania
Mihaela Popescu
Prima retea de magazine mari, Metro Cash & Carry a intrat pepiata in anul 1996, cand alimentarele erau inca locurile cele maivizitate de consumatorii romani pentru cumparaturile de zi cu zi.Cu toate ca formatul cash & carry se adreseaza clientilorprofesionisti (precum restaurante, hoteluri sau firme de catering),magazinele Metro au fost vazute de noi ca fiind primelehipermarketuri de pe piata, imagine pe care si-au pastrat-oprobabil in minte multi romani pana astazi, cu toate ca in ultimultimp reteaua a incercat sa se diferentieze puternic de formele decomert care tintesc consumatorii finali.
Metro a intrat in Romania cu cinci ani inaintea primului lant dehipermarket, Carrefour.
Grupul german si-a adus abia in 2006 divizia de hipermarketuri(Real) la nivel local, iar pentru a recupera rapid decalajul fatade principalul competitor, Carrefour, a mizat pe o strategie foarteagresiva de expansiune. In ultimii trei ani Real a investit 400-450mil. euro in dezvoltarea retelei in Romania.
Metro este in prezent cel mai mare grup activ in comertul local,cu vanzari anuale de 2 mld. euro, fiind urmat in clasament de unalti germani, Rewe, care opereaza in Romania magazinele SelgrosCash & Carry, Billa si Penny Market, cu afaceri cumulate de 1,5mld. euro. Intreaga piata alimentara locala este estimata la 14miliarde de euro la nivelul lui 2008, din care circa jumatate esteinca in mainile comerciantilor mici.
In ultimii 3-4 ani, nemtii din retail au fost foarte activi inexpansiune: o dovedesc investitiile de peste jumatate de miliard deeuro realizate de magazinele cu politica de discount Kaufland siPlus, care se ambitioneaza sa ajunga lideri pe segmentele lor.
Kaufland este un lant de hipermarketuri de dimensiuni mai micidecat Carrefour sau Real, detinut de grupul Schwartz, iar Plus esteo retea de discountere operata de retailerul Tengelmann.
Anul schimbarilor la E.ON: o structura noua cu noi directori
Declinul pietei energiei electrice si a gazelor naturale a adusin 2009 schimbari majore in operatiunile locale ale gigantuluiE.ON. Germanii au anuntat ca vor continua sa se restructureze inurmatorii trei ani.
Roxana Petrescu
Germanii de la E.ON au trecut de la inceputul acestui anprintr-o serie de modificari majore atat in ceea ce priveste modulde organizare pe piata locala, cat si echipele de conducere siprogramele de restructurare.
Indiferent de vointa lor, si pietele pe care compania activeaza- cea a energiei electrice si a gazelor naturale - au trecutprintr-o serie de schimbari semnificative din cauza crizei.
Inca de la inceputul acestui an, nemtii au decis sa-si puna laun loc toate activitatile prin care sunt prezenti pe plan localintr-o singura structura: E.ON Romania.
Astfel, E.ON Gaz Romania Holding, cu activitati pe segmentuldistributiei si furnizarii de gaze naturale, si E.ON EnergieRomania, care activeaza in domeniul furnizarii si distributiei deenergie electrica, s-au unit intr-o singura structura - E.ONRomania, o companie cu afaceri totale de peste un miliard de euro.Aceste schimbari au venit dupa preluarea pachetelor majoritare deactiuni la fosta Electrica Moldova si fostul Distrigaz Nord.
Directorul general al E.ON Romania a devenit Frank Hajdinjak,care anterior acestei numiri era responsabil cu coordonareaactivitatilor pe gaze ale E.ON la nivel local.
La jumatatea acestui an E.ON a mai realizat o serie de schimbariin ceea ce priveste managementul operatiunilor locale.
Astfel, ambele companii care se ocupa pe piata locala decomercializarea energiei electrice si a gazelor naturale au acumaceeasi echipa de conducere.
Atat E.ON Moldova Furnizare, cat si E.ON Gaz Romania suntconduse de catre Dan Morari. Virgil Metea, director general alDistrigaz Nord pe vremea privatizarii catre E.ON, a devenitdirectorul general al E.ON Gaz Distributie, iar Catalin Dragoi aramas la conducerea E.ON Moldova Distributie.
Restructurare pana in 2012
E.ON a trecut in 2009 si prin cateva schimbari in ceea cepriveste numarul de angajati: in urma programelor de restructurare,din companie au plecat circa 1.000 de angajati romani de lainceputul anului.
Acum mai sunt 8.400 de persoane in toate companiile detinute degermani in Romania, iar pana in 2012 vor ramane 6.500 deoameni.
Siemens, focus pe pietele care inca mai cresc
Roxana Petrescu
Cresterea afacerilor concernului industrial german Siemens pepiata locala din ultimii ani s-a transformat in 2009 intr-oestimare de stagnare, in contextul in care putine companii aureusit sa scape fara cicatrici din razboiul cu criza.
Astfel, este posibil ca in 2009 compania sa aiba afaceri decirca 300 de milioane de euro cu cei 2.200 de salariati, similarecelor de anul trecut, ceea ce reprezinta un rezultat bun incontextul actual, chiar daca nemtii se obisnuisera cu un ritm decrestere anual dublu fata de cel al produsului intern brut.
Cristian Secosan, fostul director general al E.ON MoldovaFurnizare, care de la 1 iulie a preluat functia de director generalal Siemens SRL, spune ca portofoliul de comenzi construit petermene foarte lungi a putut sa tina in frau scaderea comenzilornoi. "Comenzile pe termen lung indulcesc impactul recesiunii",spunea recent Secosan. Domeniile cele mai afectate de scadereacomenzilor au fost industria si constructiile.
Nici energia nu a mai generat anul acesta volumul de lucrari pecare il aducea in anii trecuti. Secosan nu s-a aratat foarteoptimist nici in ceea ce priveste evolutia din 2010, estimand cacel mai bun scenariu ar fi acela al unei reveniri pe zero.
Singurele semne bune pentru activitatea Siemens par a veni dinpartea sistemului medical privat si a comunitatilor locale in carese realizeaza in acest an programe finantate cu bani europeni.
Un nou pariu: telecomunicatiile
Adrian Seceleanu
Deutsche Telekom, una dintre cele mai mari companii telecom dinlume, care detine de la jumatatea acestui an 30% din grupul elenOTE, a inceput deja sa se implice in activitatea companiilor localedetinute de greci in Romania, respectiv Romtelecom, Cosmote siGermanos. Chiar daca momentan nu sunt asteptate schimbari dramaticein activitatea celor trei companii, nu ar fi o surpriza ca nemtiisa fie din ce in ce mai activi la nivel local, in conditiile incare achizitia pachetului de actiuni la OTE a fost in buna partemotivata de prezenta grecilor in Romania.
La mai bine de doi ani distanta, compania germana nu a facutpractic nicio schimbare vizibila in operatiunile desfasurate intarile enumerate, ci a preferat politica pasilor marunti: si-amarit participatia la OTE, a inceput sa ceara rapoarte si sa invitemanagerii celor trei firme din Romania in Germania. De asemenea, inacest an nemtii au invitat in premiera la sediul central dinGermania jurnalisti din Romania.
Allianz scade, dar ramane Nr. 1
Angela Placinta
Dupa ani de cresteri sustinute, in 2009 Allianz-Tiriac, liderulpietei asigurarilor, ar putea inregistra prima scadere aafacerilor, in conditiile in care vanzarile de masini si clientiicompanii, principalele motoare ale pietei asigurarilor, au fostputernic lovite de criza. Nemtii de la Allianz au intrat pe piatalocala in 2000, an din care afacerile companiei au crescutconstant, ajungand la 376 mil. euro in 2008. In primul semestru dinacest an, insa, primele brute subscrise de Allianz-Tiriac auinregistrat o scadere de 4,5% fata de aceeasi perioada din2008.
Nemtii detin circa 52% din companie, restul actiunilor fiindcontrolate de Vesanio Trading, un off-shore al omului de afaceriIon Tiriac, si de persoane fizice, inclusiv din managementulcompaniei. Pentru participatia pe care o detine, Allianz i-a platitin urma cu 9 ani circa 12 milioane de dolari fostului tenisman.
Allianz-Tiriac este una dintre cele mai profitabile companii dinpiata asigurarilor, in conditiile in care multi asiguratori merg pepierdere din cauza asigurarilor auto.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
