In ultimii sase ani, dupa intrarea tarii in zona euro, ratele de crestere ale economiei grecesti s-au situat in jurul a 4%, peste media inregistrata in Uniunea Europeana. O parte din crestere a fost pusa pe seama investitiilor masive in infrastructura realizate intr-o perioada scurta de timp - inaintea Jocurilor Olimpice desfasurate in Atena in 2004. In perioada de pregatire a acestui eveniment au fost realizate lucrari de amploare pentru a moderniza capitala tarii.
Dezoltarea economica in Grecia din ultimii ani a fost accelerata si de facilitarea accesului populatiei la creditele bancare, precum si de reformele realizate in economie. Din 2004 si pana in prezent, politicile statului au vizat reduceri de taxe atat pentru companii, cat si pentru populatie si cresterea facilitatilor acordate investitorilor. Practic, strategia statului a vizat continuarea cresterii economice bazandu-se pe doua elemente principale: investitiile private si exporturile grecesti.
In tot acest timp, intre 2004-2008, economia Greciei si-a dublat rata de absorbtie a fondurilor structurale fata de perioada anterioara, potrivit statisticilor oficiale. Majoritatea indicatorilor macroeconomici s-au imbunatatit dupa integrarea economiei elene in zona euro.
Grecia a intrat in Uniunea Europeana in 1981, iar la 21 de ani dupa acest moment economia tarii a intrat in zona euro. Inainte de a intra in grupul statelor ce impart moneda unica, economia se confrunta cu un nivel ridicat al ratei inflatiei, sub drahma, moneda nationala la acel moment. Adoptarea monedei euro i-a oferit insa posibilitatea de a avea acces la rate ale dobanzii competitive la creditele contractate si de asemenea la rate reduse pe piata euroobligatiunilor (obligatiuni plasate in afara tarii debitorului si nominalizate in alte valute decat aceea ce apartine tarii creditoare).
Aceasta situatie a impulsionat consumul, care a constituit motorul de crestere al economiei. Incepand cu 2002, s-a putut observa si o relaxare a politicii fiscale, care combinata cu o majorare a cheltuielilor aferente organizarii Olimpiadei din 2004 de la Atena, s-a concretizat intr-un nivel record al defictelor si datoriilor aferente anilor 2003 si 2004.
Deficitul guvernamental din 2004, potrivit estimarilor guvernului de la Atena, a fost de 6,6% din Produsul Intern Brut. In perioada post-Olimpiada, rationalizarea consumului si a cheltuielilor guvernamentale a condus la o reducere a deficitului la 3,5% din PIB in 2007. Aceasta valoare, corectata recent de Eurostat, in urcare de la 2,7%, depaseste plafonul de 3% impus de legislatia zonei euro si pune Grecia in pericol de a intra sub lupa Uniunii Europene daca pentru 2008 nu se constata o evolutie pozitiva.
Guvernul prevede pentru 2008 un deficit situat la doar 2,5% din PIB, insa in asteptarea statisticilor oficiale acest lucru pare improbabil in conditiile crizei actuale, care si-a facut simtita prezenta si in 2008.
Raportul dintre datoria nationala generala - nu cuprinde datoria municipalitatilor si a companiilor de stat - si PIB a fost in 2007 de 94,8% si este de asteptat sa coboare in 2008 la 93,1%. Guvernul de la Atena a promis Comisiei Europene sa isi echilibreze bugetul pana in 2010, insa din nou criza actuala intervine si pare a incurca aceste planuri. In 2007, economia Greciei a crescut cu 4,1%, iar anul trecut avansul a fost de 4%, iar pentru 2009 este prognozata o incetinire a cresterii din cauza problemelor din sistemul financiar-bancar cu care se confrunta tara in acest moment.
Cresterea sustinuta a economiei din ultimii ani a ajutat la reducerea ratei somajului la 8,3% in 2007, de la 10,4% cu trei ani mai devreme, insa se mentine disproportionalitatea intre femei si barbati si se pot observa de asemenea valori net superioare pentru persoanele sub 27 de ani. In ciuda crizei financiare, rata somajului s-a situat anul trecut sub cea din 2007, de 8,3%.
Situatia nu se arata insa la fel de optimista si in cazul investitiilor straine directe, fluxurile investitionale scazand, iar eforturile de a le reanima soldandu-se doar cu succes partial. In acelasi timp se poate observa o predispozitie a Greciei de a investi mai mult in Europa de Sud-Est, observandu-se in unii ani ca iesirile de capital au depasit intrarile in ceea ce priveste ISD-urile (investitiile straine directe).
Dupa ce a devenit membru al Uniunii Europene, Grecia a beneficiat de politica comunitatii europene care prevede alinierea economiei la celelalte state. Cu ajutorul Uniunii Europene, economia Greciei a ajuns aproape de nivelul de dezvoltare al celorlalte state membre. Si in 2007 Grecia a fost unul dintre principalii beneficiari ai bugetului UE, transferurile Uniunii fiind responsabile pentru 3,8% din PIB.
Intre 1994 si 1999, aproximativ 20 mld. dolari sub forma de fonduri structurale de la Uniunea Europeana si de finantare de la stat au fost utilizate pentru modernizarea si dezvoltarea retelei de transport din Grecia, pentru ca aceasta sa fie gata la timp pentru Olimpiada din 2004. Transferurile de fonduri de la UE catre Grecia au continuat si in perioada urmatoare, 2000-2006, si s-au ridicat la 24 mld. dolari. Acelasi volum a fost alocat Greciei si pentru perioada 2007-2013 si se va indrepta catre lucrarile publice principale si catre proiectele de dezvoltare economica ce vizeaza cresterea competitivitatii atat in randul companiilor, cat si la nivelul resurselor umane, imbunatatirea conditiilor de viata si micsorarea disparitatilor dintre regiunile sarace si cele mai dezvoltate.
In structura PIB-ului, serviciile reprezinta sectorul cu cea mai mare contributie, de peste 70%, inregistrand de asemenea si cel mai rapid ritm de crestere. In 2007, un numar de 16,3 milioane de turisti au vizitat Grecia, iar de pe urma lor s-au obtinut venituri de 15,6 mld. dolari.
La randul lor, veniturile obtinute din transport, in special cel maritim, sunt in continua crestere, iar in ultimii 3 ani au reusit chiar sa depasesca sumele obtinute din turism, in 2007 atingand 23,2 mld. dolari. Incasarile din turism si transport au ajutat la echilibrarea balantei comerciale.
Activitatea industriala a oferit rezultate mixte, anumite sectoare, precum cel alimentar si cel high-tech/telecomunicatii obtinand rezultate pozitive in timp ce altele, precum sectorul de textile, au postat rezultate negative.
La randul sau, sectorul primar, agricultura, angajeaza 12% din forta de munca a statului si continua sa fie caracterizat prin ferme mici si investitii reduse de capital, in pofida sprijinului masiv acordat de Uniunea Europeana sub forma de fonduri structurale si subventii. In mod traditional un stat a carui crestere se bazeaza si pe comertul maritim, detinea in februarie 2008 o flota compusa din 4.173 de nave, ce reprezinta 8,5% din numarul total de vase la nivel mondial.
Sistemul financiar din Grecia a resimtit efectele crizei inca de anul trecut, ceea ce a determinat Guvernul sa anunte la finele lui 2008 un set de masuri pentru sprijinirea sistemului financiar, in valoare totala de 41 de miliarde de euro.
Printre acestea se numara achizitia de participatii la capitalul bancilor, acordarea unor garantii de stat sau finantarea institutiilor. Cel mai important program, in valoare totala de 28 de miliarde de euro, implica garantii guvernamentale pentru banci, precum si furnizarea de lichiditati.
Totodata, Grecia va realiza emisiuni de obligatiuni in valoare totala de opt miliarde de euro si a alocat cinci miliarde de euro pentru cumpararea unor pachete de actiuni sau majorarea capitalului bancilor, potrivit anunturilor oficialitatilor elene facute in luna octombrie.
Tot pentru a creste volumul lichiditatilor, executivul de la Atena intentioneaza sa obtina aproximativ un miliard de euro in acest an in urma incheierii unor privatizari importante. Acest obiectiv este extrem de important pentru statul elen, deoarece datoriile acumulate reprezinta aproape 90% din PIB.
Dezoltarea economica in Grecia din ultimii ani a fost accelerata si de facilitarea accesului populatiei la creditele bancare, precum si de reformele realizate in economie. Din 2004 si pana in prezent, politicile statului au vizat reduceri de taxe atat pentru companii, cat si pentru populatie si cresterea facilitatilor acordate investitorilor. Practic, strategia statului a vizat continuarea cresterii economice bazandu-se pe doua elemente principale: investitiile private si exporturile grecesti.
In tot acest timp, intre 2004-2008, economia Greciei si-a dublat rata de absorbtie a fondurilor structurale fata de perioada anterioara, potrivit statisticilor oficiale. Majoritatea indicatorilor macroeconomici s-au imbunatatit dupa integrarea economiei elene in zona euro.
Grecia a intrat in Uniunea Europeana in 1981, iar la 21 de ani dupa acest moment economia tarii a intrat in zona euro. Inainte de a intra in grupul statelor ce impart moneda unica, economia se confrunta cu un nivel ridicat al ratei inflatiei, sub drahma, moneda nationala la acel moment. Adoptarea monedei euro i-a oferit insa posibilitatea de a avea acces la rate ale dobanzii competitive la creditele contractate si de asemenea la rate reduse pe piata euroobligatiunilor (obligatiuni plasate in afara tarii debitorului si nominalizate in alte valute decat aceea ce apartine tarii creditoare).
Aceasta situatie a impulsionat consumul, care a constituit motorul de crestere al economiei. Incepand cu 2002, s-a putut observa si o relaxare a politicii fiscale, care combinata cu o majorare a cheltuielilor aferente organizarii Olimpiadei din 2004 de la Atena, s-a concretizat intr-un nivel record al defictelor si datoriilor aferente anilor 2003 si 2004.
Deficitul guvernamental din 2004, potrivit estimarilor guvernului de la Atena, a fost de 6,6% din Produsul Intern Brut. In perioada post-Olimpiada, rationalizarea consumului si a cheltuielilor guvernamentale a condus la o reducere a deficitului la 3,5% din PIB in 2007. Aceasta valoare, corectata recent de Eurostat, in urcare de la 2,7%, depaseste plafonul de 3% impus de legislatia zonei euro si pune Grecia in pericol de a intra sub lupa Uniunii Europene daca pentru 2008 nu se constata o evolutie pozitiva.
Guvernul prevede pentru 2008 un deficit situat la doar 2,5% din PIB, insa in asteptarea statisticilor oficiale acest lucru pare improbabil in conditiile crizei actuale, care si-a facut simtita prezenta si in 2008.
Raportul dintre datoria nationala generala - nu cuprinde datoria municipalitatilor si a companiilor de stat - si PIB a fost in 2007 de 94,8% si este de asteptat sa coboare in 2008 la 93,1%. Guvernul de la Atena a promis Comisiei Europene sa isi echilibreze bugetul pana in 2010, insa din nou criza actuala intervine si pare a incurca aceste planuri. In 2007, economia Greciei a crescut cu 4,1%, iar anul trecut avansul a fost de 4%, iar pentru 2009 este prognozata o incetinire a cresterii din cauza problemelor din sistemul financiar-bancar cu care se confrunta tara in acest moment.
Cresterea sustinuta a economiei din ultimii ani a ajutat la reducerea ratei somajului la 8,3% in 2007, de la 10,4% cu trei ani mai devreme, insa se mentine disproportionalitatea intre femei si barbati si se pot observa de asemenea valori net superioare pentru persoanele sub 27 de ani. In ciuda crizei financiare, rata somajului s-a situat anul trecut sub cea din 2007, de 8,3%.
Situatia nu se arata insa la fel de optimista si in cazul investitiilor straine directe, fluxurile investitionale scazand, iar eforturile de a le reanima soldandu-se doar cu succes partial. In acelasi timp se poate observa o predispozitie a Greciei de a investi mai mult in Europa de Sud-Est, observandu-se in unii ani ca iesirile de capital au depasit intrarile in ceea ce priveste ISD-urile (investitiile straine directe).
Dupa ce a devenit membru al Uniunii Europene, Grecia a beneficiat de politica comunitatii europene care prevede alinierea economiei la celelalte state. Cu ajutorul Uniunii Europene, economia Greciei a ajuns aproape de nivelul de dezvoltare al celorlalte state membre. Si in 2007 Grecia a fost unul dintre principalii beneficiari ai bugetului UE, transferurile Uniunii fiind responsabile pentru 3,8% din PIB.
Intre 1994 si 1999, aproximativ 20 mld. dolari sub forma de fonduri structurale de la Uniunea Europeana si de finantare de la stat au fost utilizate pentru modernizarea si dezvoltarea retelei de transport din Grecia, pentru ca aceasta sa fie gata la timp pentru Olimpiada din 2004. Transferurile de fonduri de la UE catre Grecia au continuat si in perioada urmatoare, 2000-2006, si s-au ridicat la 24 mld. dolari. Acelasi volum a fost alocat Greciei si pentru perioada 2007-2013 si se va indrepta catre lucrarile publice principale si catre proiectele de dezvoltare economica ce vizeaza cresterea competitivitatii atat in randul companiilor, cat si la nivelul resurselor umane, imbunatatirea conditiilor de viata si micsorarea disparitatilor dintre regiunile sarace si cele mai dezvoltate.
In structura PIB-ului, serviciile reprezinta sectorul cu cea mai mare contributie, de peste 70%, inregistrand de asemenea si cel mai rapid ritm de crestere. In 2007, un numar de 16,3 milioane de turisti au vizitat Grecia, iar de pe urma lor s-au obtinut venituri de 15,6 mld. dolari.
La randul lor, veniturile obtinute din transport, in special cel maritim, sunt in continua crestere, iar in ultimii 3 ani au reusit chiar sa depasesca sumele obtinute din turism, in 2007 atingand 23,2 mld. dolari. Incasarile din turism si transport au ajutat la echilibrarea balantei comerciale.
Activitatea industriala a oferit rezultate mixte, anumite sectoare, precum cel alimentar si cel high-tech/telecomunicatii obtinand rezultate pozitive in timp ce altele, precum sectorul de textile, au postat rezultate negative.
La randul sau, sectorul primar, agricultura, angajeaza 12% din forta de munca a statului si continua sa fie caracterizat prin ferme mici si investitii reduse de capital, in pofida sprijinului masiv acordat de Uniunea Europeana sub forma de fonduri structurale si subventii. In mod traditional un stat a carui crestere se bazeaza si pe comertul maritim, detinea in februarie 2008 o flota compusa din 4.173 de nave, ce reprezinta 8,5% din numarul total de vase la nivel mondial.
Sistemul financiar din Grecia a resimtit efectele crizei inca de anul trecut, ceea ce a determinat Guvernul sa anunte la finele lui 2008 un set de masuri pentru sprijinirea sistemului financiar, in valoare totala de 41 de miliarde de euro.
Printre acestea se numara achizitia de participatii la capitalul bancilor, acordarea unor garantii de stat sau finantarea institutiilor. Cel mai important program, in valoare totala de 28 de miliarde de euro, implica garantii guvernamentale pentru banci, precum si furnizarea de lichiditati.
Totodata, Grecia va realiza emisiuni de obligatiuni in valoare totala de opt miliarde de euro si a alocat cinci miliarde de euro pentru cumpararea unor pachete de actiuni sau majorarea capitalului bancilor, potrivit anunturilor oficialitatilor elene facute in luna octombrie.
Tot pentru a creste volumul lichiditatilor, executivul de la Atena intentioneaza sa obtina aproximativ un miliard de euro in acest an in urma incheierii unor privatizari importante. Acest obiectiv este extrem de important pentru statul elen, deoarece datoriile acumulate reprezinta aproape 90% din PIB.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
