Info

Cum se transformă comerţul online în era smartphone-ului şi a internetului de mare viteză

Cum se transformă comerţul online în era...
07.11.2017, 16:58 1365

Până în prezent, dezvoltarea infrastructurii reţelelor fixe de internet a fost cea care a susţinut creşterea comerţului online, însă treptat avansul va fi generat tot mai mult de câtre extinderea şi îmbunătăţirea reţelelor de comunicaţii mobile, în condiţiile în care deja peste 40% din comenzile online sunt realizate de pe dispozitivele mobile. Anul trecut, valoarea vânzărilor online de produse s-a situat la 1,8 miliarde euro, în creştere cu 30% faţă de anul anterior, nefiind luate însă în calcul şi achiziţiie de servicii de pe internet - bilete de avion, pachete turistice etc.

"Comerţul online din România a crescut accelerat în ultimii ani, cu 30-50% pe an. Categoric, creşterea s-a datorat în mare măsura dezvoltarii infrastructurii de internet, dar şi evoluţiei retailului şi a schimbării comportamentului de consum al clienţilor. Comerţul online va continua creşterea, însă într-un ritm mai lent. Probabil vorbim de o creştere pe o perioadă de încă 3-5 ani, cu cel puţin 10-15% pe an.", a declarat Mihai Pătraşcu, CEO-ul şi fondatorul magazinului online evoMAG. El a înfiinţat magazinul online în urmă cu 12 ani, când nici nu existau smartphone-uri.

"Traficul de pe mobil s-a dublat în ultimul an. Peste 40% din traficul înregistrat pe site-ul evoMAG.ro provine de pe dispozitive mobile. Ponderea s-a dublat, pe fondul creşterii accelerate a numărului utilizatorilor de smartphone-uri şi tablete şi al modificării comportamentului de consum. Ne aşteptăm ca numărul celor care care accesează site-ul evoMAG.ro de pe dispozitive mobile să crească şi mai mult în perioada următoare."

În urmă cu peste15 ani, comerţul electronic era abia la început, printre primele magazine online apărute pe piaţa locală fiind magazinele de electronice. Practic, acestea au pus bazele comerţului pe internet în România, sectorul IT&C fiind astfel în prezent cel mai dezvoltat segment din mediul online. Treptat însă au început să intre şi alte sectoare de activitate în retailul online, precum fashion sau industria FMCG. În prezent, sectoarele care se dezvoltă tot mai mult în mediul online sunt industria serviciilor medicale, produsele naturiste, jucările şi produsele pentru copii, dar şi home&deco.

"Acum 15 ani comerţul online era la început invizibil prin rapoarte şi cu vânzări nesemnificative. Comerţul online a crescut în timp, odată cu creşterea utilizării internetului. Principalii factori de creştere pentru <<e-commerce>> au fost simplitatea, timpul salvat şi banii econonisiţi", a punctat Iulian Stanciu, CEO-ul grupului eMAG, pionierul comerţului electronic din România care astăzi este cel mai mare retailer online de pe piaţa locală.

În prezent tendinţa pe piaţa locală de comerţ electronic este apariţia afacerilor online de nişă, cum ar fi spre exemplu magazine online care comercializează doar lentile de contact sau de "hobby-art" - diferite obiecte pictate sau decorate manual. De asemenea, apar tot mai multe platformele online adresate companiilor (business to business - B2B).

"Numărul magazinelor online a crescut de la an la an în concordanţă cu evolutia vânzărilor în online. În ultimii 3 ani, vedem ca şi tendinţă în piaţă specializarea magazinelor online, in sensul ca nu se mai deschid magazine care vând de toate, ci magazine specializate pe anumite categorii de produse", a precizat Mihai Pătraşcu.

Numărul de magazine online de pe plan local a ajuns în prezent la peste 7.000, nu sunt însă incluse şi cele care vând servicii, cum ar fi agenţiile de turism şi de bilete de avion online.

"Până la începutul acestui an estimez că aveam între 3.000 şi 4.000 de magazine online. În acest moment cred că avem peste 7.000, din care aproape 6.000 vând pe platforma eMAG Marketplace. Astfel, platforma noastră a devenit motorul de dezvoltare al comerţului online", a menţionat Iulian Stanciu.

În cazul evoMAG, numărul de comenzi online este de asemenea în creştere, însă din punct de vedere procentual, ritmul de creştere a încetinit, dat fiind că businessul a ajuns la un anumit nivel de maturitate.

"În acelaşi timp cu creşterea numărului de comenzi, observăm o scădere uşoară a valorii medii a coşului de cumpărături. În prezent, la evoMAG, valoarea medie a coşului de cumpărături este de 650 de lei. Pe segmentul corporate însă, valoarea medie a coşului de cumpărături este mult mai mare, şi în creştere, şi ajunge la 1.000 de lei", a punctat Pătraşcu.

Odată cu dezvoltarea infrastructurii de internet şi a retail-ului online, s-au extins şi alte industrii conexe - procesatorii de plăţi online, spaţiile de depozitare şi firmele de curierat din România, necesare pentru funcţionarea unui business în mediul online.

"Fluxurile operationale s-au schimbat mult faţă de comerţul tradiţional.

Acum 15 ani marfa venea de la depozitul furnizorului la magazine (câteodată şi prin depozitul central al retailerului). Acum marfa vine de la depozitul furnizorului la depozitul comerciantului online, mai departe prin curier ajunge la client. Acest flux nou a generat o creştere pentru 2 pieţe: cea de spaţii de depozitare şi cea de curierat", a explicat Stanciu.

Totodată, dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii şi a comerţului electronic, au permis şi accesul retailerilor la pieţele externe, internetul facilitând comercializarea de produse şi servicii fără bariera graniţelor.

În plus, inovaţiile din industria tehnologică şi dezvoltarea rapidă a tehnologiilor simplifică şi îmbunătăţesc constant procesele şi operaţiunile comercianţilor online, aceştia fiind însă practic obligaţi să ţină pasul cu tehnologia pentru a rămâne competitivi pe piaţă.

Potenţialul de dezvoltare al pieţei locale de comerţ electronic este în continuare foarte mare, dat fiind că online-ul reprezintă acum doar aproape 3% din total retail.

"Cred că pentru creşterea comerţului online (care aduce valoare clienţilor, salvandu-le timp şi bani) avem în continuare nevoie de creşterea economiei digitale: îmbunătăţirea accesului la internet în toate zonele ţării, introducerea mai multor materii IT în programa şcolară, informatizarea serviciilor publice, introducerea plăţii cu cardul pentru toate serviciile publice", a punctat Iulian Stanciu.

Acest articol face parte dintr-un proiect editorial susţinut de Vodafone România

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Cele mai citite ştiri
AFACERI DE LA ZERO