În numai o lună şi jumătate, de la mijlocul lunii septembrie până la începutul lunii noiembrie, Bechtel a încasat 17,3 milioane de euro pentru autostrada Suplacu de Barcău-Borş, cu o lungime de 64 de kilometri, deşi lucrările nu au avansat cu nici măcar un centimetru, potrivit informaţiilor furnizate de CNADNR. Cu alte cuvinte, în fiecare zi din această perioadă Bechtel a primit circa 380.000 de euro.
Întrebaţi de ce americanii de la Bechtel continuă să primească bani deşi încă nu s-au mobilizat să reia lucrările, reprezentanţii CNADNR au spus: "În această perioadă s-au plătit sume restante, conform acordului de modificare a contractului". De altfel, Bechtel a încasat în total de la stat pentru autostrada Transilvania circa 1,25 mld. euro, deşi s-au finalizat doar 52 de kilometri, costul acestora ridicându-se astfel la 24 mil. euro pe kilometru, potrivit calculelor ZF.
În prezent autostrada Suplacu de Barcău-Borş este realizată în proporţie de 41,5%, la fel ca şi în urmă cu mai bine de două luni şi jumătate, deşi Bechtel a încasat peste jumătate din banii aferenţi acestui proiect: din 527 de milioane de euro, americanii au primit 267 de milioane de euro. Contractul pentru construcţia autostrăzii Transilvania, considerat "absolut păgubos" de ministrul transporturilor Anca Boagiu, produce şi va produce în continuare efecte pe lista de plăţi a companiei de autostrăzi.
"Conform amendamentelor semnate, mai există o tranşă de plată care are ca scadenţă data de 31 decembrie", a afirmat Bogdan Sgârcitu, director de comunicare în cadrul Bechtel, care nu a precizat însă la cât se ridică întreaga sumă restantă a CNADNR faţă de compania americană. "O altă obligaţie a beneficiarului, CNADNR, este să asigure autorizaţiile de construcţie până la 15 decembrie. Cel mai probabil lucrările (pe Suplacu de Barcău-Borş - n. red.) vor reîncepe în februarie anul viitor", a mai spus Sgârcitu.
Contractul cu americanii nu a fost nici până acum desecretizat, în contextul în care Bechtel nu şi-a dat acordul pentru a face publice clauzele din contract. Acesta este doar un exemplu de cum se scurg banii, deşi există justificări pentru fiecare leu cheltuit, dar în acelaşi timp nu şi rezultate.
Risipă în cheltuirea banilor publici
Modul în care CNADNR îşi gestionează fondurile şi face plăţi către constructori vine în contextul în care în această perioadă se discută despre modul în care se formează bugetul de stat şi despre risipa din cheltuirea banilor publici. Un exemplu edificator în acest sens este faptul că administraţia centrală şi locală a cheltuit în 2009, cu încălcarea dispoziţiilor financiar-contabile, 9,9 mld. euro, prejudiciul adus bugetului fiind de 172,7 mil. euro, potrivit raportului Curţii de Conturi realizat în 2010 pe baza datelor bugetului general consolidat din 2009.
CNADNR a primit an de an cei mai mulţi bani de la Ministerul Transporturilor. Astfel, din cele 14,3 miliarde de lei care figurează în execuţia preliminară a bugetului pe 2011, 9,6 miliarde de lei au fost alocaţi CNADNR, echivalentul a două treimi din bugetul total de cheltuieli al Transporturilor, potrivit calculelor ZF pe baza bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe 2011 al CNADNR.
În perioada 2007-2011 CNADNR a avut în total la dispoziţie bugete de circa 9 miliarde de euro, suficiente pentru a finaliza 900 de kilometri de autostrăzi, dacă se ia în calcul un cost de 10 mil. euro pe kilometru, care este oricum mai mare decât standardele de cost aflate în vigoare. Cu toate acestea, în cei cinci ani România nu a reuşit să construiască decât sub 150 de kilometri de autostrăzi, potrivit datelor ZF.
Plăţi de 180 mil. euro în 45 de zile
În perioada 15 septembrie - 1 noiembrie CNADNR a plătit circa 180 de milioane de euro către constructorii care realizează autostrăzi, totalul plăţilor pentru cele 13 şantiere analizate crescând de la circa 765 la 945 de milioane de euro.
Până la mijlocul lunii noiembrie, şi constructorii tronsonului Moara Vlăsiei- Ploieşti, Spedition UMB (controlată de Dorinel Umbrărescu), PA&CO International (Costel Căşuneanu) şi Euro Construct Trading 98 (Dan Beşciu şi Sorin Vulpescu), au primit 179 de milioane de euro din contractul de 210 milioane de euro.
Autostrada este însă construită doar în proporţie de 70%, deşi trebuia inaugurată în luna decembrie, dar recent, premierul Emil Boc a anunţat că lucrările vor fi gata cel mai târziu în aprilie anul viitor. În doar o lună constructorii au mai încasat 19 milioane de euro pentru această autostradă.
Pe tronsonul Bucureşti-Moara Vlăsiei, constructorii italieni Pizzarotti şi Tirena Scavi au primit 3,2 mil. euro în ultima lună, încasând în total 120,6 mil. euro din suma contractuală de 210,4 milioane de euro.
La polul opus, pentru autostrada Cernavodă-Medgidia nu s-a făcut până acum nicio plată către constructorii Max Boegl şi Astaldi. Aceştia au câştigat contractul la începutul lunii septembrie, după ce acest tronson s-a aflat în prima parte a anului în mijlocul unui scandal, în condiţiile în care Ministerul Transporturilor a reziliat contractul cu francezii de la Colas. Noul contract pentru construcţia autostrăzii Cernavodă-Medgidia se ridică la puţin sub 120 de milioane de euro. Peste 20 de milioane de euro au primit constructorii autostrăzii Arad-Timişoara, FCC Construccion şi Astaldi, care au finalizat 85% din lucrări şi ar trebui să deschidă circulaţia în luna decembrie.
La 1 noiembrie CNADNR a făcut primele plăţi şi pentru autostrăzile de pe Coridorul IV paneuropean, ce au fost atribuite în acest an.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
