Pentru familia Spânu ideea unei afaceri în domeniul produselor lactate a venit la mijlocul anilor 2000. Atât Ion Spânu, cât şi soţia sa, Marcela, cea alături de care conduce afacerea, sunt de meserie medici veterinari, aşa că ştiu deja ce înseamnă creşterea animalelor, care sunt specificităţile fiecărei rase şi cum anume trebuie îngrijite.
Dezvoltarea unei afaceri presupune însă mult mai mult decât aceste cunoştinţe de bază, iar Ion Spânu a trebuit să se pună şi în mintea comercianţilor şi să conceapă un plan de bătaie care să-l ajute să aibă succes. Şi cum alegerea nişei potrivite este recomandarea pe care toţi antreprenorii o plasează la loc de frunte în discursurile lor motivaţionale, medicul veterinar din Cluj a început să se gândească în ce fel ar putea ataca piaţa de produse lactate, şi aşa destul de aglomerată.
Nu a durat foarte mult până când să pună puncte bine îngroşate pe "i"-urile din businessul său. A ales să intre pe nişa producţiei exclusiv din lapte de capră, brânzeturile după reţetă franţuzească urmând să fie produsele de bază din portofoliul afacerii.
Soţii Spânu au început, aşadar, să proceseze lapte de capră în 2007. Primul produs a fost o rotiţă de brânză de capră făcută după o reţetă adusă din Franţa, aşa-numita "fromage de chevre" sau "goat's soft cheese", un sortiment nelipsit din meniurile cochetelor restaurante franţuzeşti.
"Am vrut să facem o afacere de familie, aşezând fabrica pe versantul sudic al Feleacului, la câteva minute distanţă de casa noastră, aşezată sus pe culme", povesteşte Ion Spânu.
Le-ar fi plăcut să lege brandul de dealul "atât de drag nouă", dar numele neaoş românesc nu se potrivea cu produsele sofisticate inspirate din gastronomia franceză.
"Aşa s-a născut brandul «La Colline» - o uniune între forma de relief ce reprezintă cel mai bine Transilvania şi traducerea sa aproximativă în limba în care brânzeturile au conotaţii sacre", spune fondatorul La Colline.
Dincolo de faptul că el însuşi este un consumator înrăit de brânzeturi franţuzeşti şi că pe piaţa din România nu exista o ofertă consistentă de astfel de produse, argumentele lui Spânu de a se lansa în prelucrarea exclusivă a laptelui de capră au ţinut mai degrabă de avantajele de ordin tehnic.
"În România există suficient lapte de capră, iar potenţialul de dezvoltare este enorm, laptele de capră nefiind supus cotelor şi altor restricţii impuse de UE. Argumentele forte ţin de biologia speciei: capra se înmulţeşte rapid, face, în medie 1,6 iezi pe an şi produce mai mult lapte decât vaca, raportat la masa corporală a fiecărui animal", explică Spânu.
Laptele este colectat de la câteva ferme din zona centrală şi de nord a Transilvaniei şi prelucrat apoi în fabrica proprie de la Vâlcele, lângă Cluj, unde lucrează 12 angajaţi.
Chiar dacă este o afacere de dimensiuni mici, familia Spânu a făcut în ultimii aproape cinci ani investiţii importante în dezvoltarea şi consolidarea sa. Până în 2007, când a început activitatea efectivă a fabricii, au investit circa 350.000 de euro, adăugând, între timp, alte 150.000 de euro, bani ce au susţinut dezvoltarea capacităţii de producţie şi diversificarea portofoliului de produse.
În momentul de faţă, capacitatea de producţie a fabricii este de 3.000 de litri pe zi. Este un volum considerabil, în condiţiile în care la început, în 2007, erau precesaţi 700 de litri de lapte în fiecare zi.
Odată cu mărirea capacităţii de producţie, s-a mărit şi gama de sortimente, iar astăzi, la fabrica din Vâlcele sunt produse atât brânzeturi sofisticate, precum brânza de capră cu mucegai alb de tip Camembert sau brânza cu trufe, precum şi produse mai puţin elaborate şi pretenţioase, precum brânza cremă tartinabilă, laptele, iaurtul sau chefirul.
Pentru Ion Spânu şansa cea mare a venit atunci când a găsit clienţi în afara ţării şi a început să exporte. Acum, între 30% şi 50% din producţia anuală merge în magazinele din Ungaria, Cehia şi Slovacia.
"În cifre, vindem aproximativ 15 tone de brânzeturi pe an în Ungaria. Maghiarii preferă sortimentele presărate cu piper sau cu ierburi din care nu trebuie să lipsească mărarul", spune Ion Spânu.
În supermarketurile din Cehia şi Slovacia au intrat abia în această primăvară, cu produse puţin diferite.
"Aici merge bine brânza pudrată cu praf de cărbune şi platourile party, care conţin rondele de brânză gata pentru a fi luate în scobitoare", precizează medicul veterinar devenit om de afaceri.
În ţară produsele La Colline sunt vândute prin magazinul de prezentare din incinta fabricii, iar în Cluj sunt distribuite unor magazine de delicatese, buticuri naturiste, hoteluri sau firme de catering.
"Pe plan naţional, lucrăm cu o firmă din Bucureşti care preia produsele noastre şi le distribuie spre câteva reţele de retail, cum ar fi Auchan, Cora, Mega Image sau Minimax. Unul dintre clienţii constanţi este şi compania de catering aviatic de pe aeroportul Otopeni", spune Ion Spânu.
În ciuda faptului că vânzările cresc de la an la an, afacerea condusă de cei doi clujeni nu rulează încă cifre impresionante.
Anul trecut a fost primul în care au avut profit, iar anul acesta, deşi estimează o cifră de afaceri de un milion de euro, profitul va fi în jurul sumei de 20.000 de euro. Cifrele relativ mici sunt explicate şi de investiţiile făcute în acest an.
"Am investit deja în linia de îmbuteliere şi etichetare a produselor proaspete şi acidofile - lapte, iaurt, kefir. În plus, spre sfârşitul anului, când se împuţinează laptele de capră, dorim să extindem fabrica şi am stabilit un buget de investiţii de 150.000 - 200.000 de euro", enunţă Spânu.
Pentru Ion Spânu provocarea începe însă abia acum. Cu cât creşte, cu atât se apropie de liga producătorilor mari din piaţă, extrem de competitivi şi pregătiţi în orice moment să iasă la pradă.
În aceste condiţii, varianta cea mai avantajoasă pentru cei doi clujeni este să vândă tot mai mult la export. Oricum, deja ponderea produselor pe care le trimit anual în afara ţării este tot mai mare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
