Un semnal înacest sens este faptul că băncile au menţinut anul acesta dobânzilela cardurile de credit, în timp ce au continuat să ajustezecosturile împrumuturilor tradiţionale. Dobânzile la cardurile decredit se situează în prezent între 15% şi 28% pe an, dar suntfoarte puţine bănci care au coborât cu oferte sub pragul de 20% pean.
"La cardurile de credit a fost o acalmie înultima perioadă, iar dobânzile au oscilat foarte puţin. Băncile aufost puternic axate pe vânzarea de carduri de credit în 2009 şi2010, dar acum aceste produse au fost trecute în planul secund. S-arevenit la promovarea creditelor tradiţionale", spune Liviu Andrei,directorul executiv al brokerului de credite AllianceFinance.
Carduri cu dobânzi sub 20% pe an vând doar oparte din băncile mari, care au efectuat mai multe ajustări în aniitrecuţi. La BRD dobânda este de 14,5% pe an, în timp ce BCR, CECBank şi ING Bank marşează pe dobânzi în jurul pragului de 17% pean. BRD, dar şi CEC sau ING au intrat relativ târziu pe acestsegment de piaţă şi au venit cu o politică de preţ mai agresivăpentru a recupera teren.
Pe de altă parte, jucători de talie medie,precum Garanti, Credit Europe (liderul actual al pieţei, cu peste330.000 de carduri) continuă să ţină dobânzile la 27%-28% pean.
Cardurile cu dobânzi mai mari vin însă cufacilităţi precum plata în rate fără dobândă pentru cumpărături saubonusuri pentru tranzacţiile efectuate la comercianţiiparteneri.
"Dacă ai un program mare de facilităţi lacomercianţi şi costurile sunt altele decât în cazul unui card decredit standard fără un program de loializare ataşat. Băncile au şialte costuri interne", precizează Cătălin Creţu, directorul generalal Visa România.
Modelul cardurilor de credit care permitcumpărături în rate cu dobândă zero, condiţia fiind ca rata lunarăsă fie rambursată în perioada de graţie, a fost introdus pe piaţadin România de turcii de la Credit Europe şi preluat ulterior deGaranti. În 2010 au intrat însă pe această nişă şi Raiffeisen sauBCR, în timp ce Banca Transilvania a adus ratele fără dobândă pecardurile sale abia în acest an.
Raiffeisen şi Banca Transilvania percep, deasemenea, dobânzi de 24-25% pe an. Bancherii susţin că riscul deneplată nu este mai mare în cazul cardurilor care au ataşateprograme de loializare, dar dobânda mai mare reprezintă un cost alfacilităţilor suplimentare.
Clientul este scutit de dobândă dacă achităintegral sumele datorate în perioada de graţie, dar statisticilebăncilor arată că foarte mulţi debitori nu reuşesc să ţină ritmulcu plăţile şi ajung sub povara dobânzilor.
Cardurile de credit au fost promovate întrecut chiar ca alternativă la creditele de consum clasice,clienţii fiind încurajaţi să utilizeze integral plafoanele aprobateşi ulterior să achite lunar doar o sumă minimă de 3-5% din cât aucheltuit. Acum, însă, bancherii încearcă să convingă clienţii săutilizeze cardurile de credit doar pentru cumpărături, astfel căretragerile de numerar de la bancomat sunt taxate în multe cazuricu dobânzi cu trei-patru puncte procentuale mai mari decâtdobânzile pentru plăţile la POS. În plus, la retragerile de numerarnu beneficiază de perioadă de graţie, iar dobânda este calculatăîncepând din ziua imediat următoare tranzacţiei.
"Aceasta este o practică universalădeoarece, spre deosebire de plăţile la comercianţi, banii nu mairămân în circuitul bancar. Cu un card de credit se urmăreşte să sefacă în primul rând cumpărături. Dacă un client are nevoie de osumă mai mare de bani există creditele de consum care au costurimai mici", spune Cătălin Creţu.
Băncile locale aveau la sfârşitul luniimartie circa 1,9 milioane de carduri de credit, în scădere cuaproape 30% faţă de maximul de 2,7 milioane de carduri înregistratîn urmă cu doi ani. Numărul cardurilor a scăzut mai accentuat înultimul an, în condiţiile în care mulţi clienţi şi-au închiscardurile împreună cu alte tipuri de credit şi şi-au consolidattoate datoriile într-un împrumut de refinanţare garantat cuipotecă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
