Creşterea maturităţii titlurilor de stat în lei cu accent pe împrumuturile pe termen mediu şi lung, o comunicare activă cu piaţa, reflectarea corectă a nevoilor de finanţare în prospectele de licitaţie şi detalierea calendarului de emisiuni pe întreg anul sunt principalele recomandări ale analiştilor pentru noul secretar de stat în finanţe responsabil cu trezoreria statului.
Desemnarea unui trezorier de bancă mare pe acest post reprezintă o decizie de bun augur, consideră mai mulţi analişti de pe piaţă, având în vedere reputaţia, precum şi experienţa acumulată în sectorul bancar în condiţiile în care băncile sunt principalii investitori în titluri de stat.
Cristian Sporiş, care a fost director executiv pe trezorerie şi pieţe de capital la Raiffeisen Bank, a fost ales de ministrul finanţelor Bogdan Drăgoi să preia portofoliul de secretar de stat responsabil cu trezoreria. El va avea printre atribuţii şi modificarea strategiei privind managementul datoriei statului până la sfârşitul lunii martie, obligaţie care derivă din legislaţia privind datoria publică şi din angajamentele asumate în baza acordului stand-by încheiat cu FMI şi Uniunea Europeană.
"Comunicarea dintre Trezoreria statului şi investitori s-a îmbunătăţit în ultimii ani, iar acest proces de îmbunătăţire poate să câştige şi mai mult de pe urma numirii unei persoane din acelaşi mediu cu cel al investitorilor", comentează Cătălina Molnar, senior economist al RBS Bank.
La rândul lor, analiştii Erste Group - care controlează BCR - consideră că alegerea trezorierului Raiffeisen este "o veste bună pentru managementul datoriei publice".
Analiştii ING Bank au arătat întrun raport că desemnarea trezorierului uneia dintre cele mai mari bănci din România pentru postul de secretar de stat în Ministerul Finanţelor responsabil cu managementul datoriei publice este "o schimbare neobişnuită", dar plusul de experienţă pe care ar urma să-l aducă este "în mod clar necesar".
Cu o datorie publică care a urcat rapid în ultimii doi ani spre 40% din PIB, managementul adecvat al acesteia devine o problemă importantă pentru România.
Guvernul a aprobat în martie 2011 Strategia revizuită de administrare a datoriei publice guvernamentale pentru perioada 2011-2013, care include şi obiective anunţate încă din 2008 şi neimplementate.
Pentru a asigura o transparenţă mai mare în relaţia cu piaţa este necesară o comunicare activă şi reflectarea corectă a nevoilor de finanţare ale statului în programele de licitaţie primară, consideră Molnar.
Ea subliniază că în momentul de faţă există o discrepanţă mare între sumele anunţate şi cele adjudecate.
În ultimele luni, Ministerul Finanţelor a acceptat suprasubscrieri consistente ale sumelor programate prin prospectele de emisiune, absorbind agresiv lichidităţi de pe piaţa bancară.
Luni, Trezoreria a vândut obligaţiuni de stat scadente în octombrie 2013 în sumă de peste 2,5 mld. lei, adică de peste trei ori suma programată, iar această situaţie s-a repetat constant în ultimele luni, ceea ce face ca prospectele de emisiune şi calendarele trimestriale să nu mai aibă mare relevanţă pentru piaţă.În ianuarie, suma împrumutată a fost mai mult decât dublul sumei progamate.
O altă sugestie pentru noul şef al Trezoreriei este să asigure finanţarea, adică lichiditatea necesară, la costuri (randamente) care să reflecte o sustenabilitate pe termen lung a datoriei publice.
"De aceea şi îmbunătăţirea managementului datoriei în ceea ce priveşte maturităţile este foarte important, încercarea de a înclina balanţa în favoarea împrumuturilor pe termen mediu şi lung fiind prioritară", a mai spus economistul RBS Bank. Ea recomandă şi includerea în comunicatul oficial al licitaţiilor primare a unor elemente legate de ofertele participanţilor (nivel, randamentele cerute), fără a menţiona identitatea acestora. Aceste informaţii sunt relevante pentru evaluarea adâncimii pieţei şi a interesului manifestat de investitori.
Vlad Muscalu, economist al ING Bank, pledează pentru mai multă transparenţă.
"Credem că o abordare transparentă şi responsabilă ar fi interpretată pozitiv de creditori. Sunt multe aspecte privind managementul datoriei publice care sunt încă în umbră - cum ar fi utilizarea depozitelor bilaterale pe termen scurt sau detaliile instrumentelor netranzacţionabile ce reprezintă mai mult de jumătate din datoria publică (monede, scadenţa)."
O expresie a gradului curent de transparenţă este faptul că cel mai recent raport lunar privind datoria publică se referă la date tocmai de la finalul lunii octombrie 2011. O abordare responsabilă ar include trasarea unui set de obiective cantitative (inclusiv pe termen mediu şi lung) şi a unor planuri de rezervă în cazul în care acestea nu sunt îndeplinite, în opinia lui Muscalu.
În general managementul datoriei publice ar trebui să împace relaţia inversă dintre risc de piaţă redus şi costuri de finanţare mici.
"Credem că participanţii la piaţă ar prefera ca accentul să cadă pe reducerea riscului de refinanţare - nu numai datorită perioadei volatile de la nivel internaţional, dar în special datorită faptului că maturitatea medie a datoriei publice tranzacţionabile în lei a României este relativ redusă", a afirmat economistul ING Bank.
În opinia lui Eugen Sinca, analist al BCR, detalierea calendarului emisiunilor de titluri de stat pentru tot anul în curs, încă de la începutul anului, alături de publicarea unor statistici suplimentare cu privire la deţinerile de titluri de stat de către nerezidenţi ar fi câteva direcţii de acţiune pentru noul şef al Trezoreriei.
"Profilul redus al nerezidenţilor pe piaţa locală, în comparaţie cu Ungaria, dar şi cu alte ţări, este un punct forte al României, iar oferirea de date suplimentare în acest sens ar fi bine-venită."
Emisiunile de obligaţiuni şi certificate de trezorerie din primele două luni ale acestui an, inclusiv emisiunea de pe piaţa din SUA, acoperă aproximativ o treime din necesarul brut de finanţare pentru 2012, ceea ce plasează Ministerul de Finanţe într-o poziţie confortabilă, apreciază Sinca.El crede că în următoarele luni ar fi benefică orientarea strategiei spre maturităţi mai lungi ale obligaţiunilor în lei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
