Dobânzi preferenţiale pentru clienţii carecumpără un card de credit în paralel cu alte produse sau serviciibancare, cumpărături în rate fără dobândă la comercianţii partenerisau poliţe de asigurare gratuite sunt doar câteva dintrestrategiile de creştere a vânzărilor aplicate de bănci în ultimiidoi ani.
În condiţiile vânzărilor tot maislabe de credite tradiţionale, ar putea de veni cardul de creditnoua variantă a creditului cu buletinul, având în vedere că fiindvorba de sume mai mici clienţii obţin mai uşor un astfel de produs?Economiştii nu văd cu ochi buni o asemenea perspectivă, considerândmai degrabă că ar putea fi vorba de un pariu cu viitorul care sepoate dovedi riscant.
"Înlocuirea cardului cu buletinulcu cardul de credit nu ar fi un progres, dacă aşa va fi. Mi-e greusă spun ce strategie vor urma băncile.Ce mi-e creditul cu buletinul, ce mi-ecreditul pe card, riscurile sunt la fel de mari. Este un pariu cuviitorul care se poate dovedi riscant. Nu aş spune că este ostrategie prudentă", a spus Valentin Lazea, economistul-şef al BNR,întrebat dacă riscăm înlocuirea creditului cu buletinul cu cardulde credit, având în vedere ofertele agresive ale băncilor pe acestsegment.
Creditele de consum acordate în trecut pebaza unei documentaţii simplificate au adus băncile în situaţia dea constitui provizioane de sute de milioane de euro pentru aacoperi pierderile din împrumuturi neperformante.
Vânzările au mai încetinit în2010
Anul trecut, multe bănci au raportatcreşteri de două cifre ale numărului de carduri emise şi alevalorii sumelor aprobate pe aceste carduri, în condiţiile în careportofoliile de credite de consum s-au restrâns, iar împrumuturilepentru locuinţe au fost susţinute doar de programul "Primacasă".
În 2010, ritmul de creştere a portofoliilorde carduri s-a diminuat pe fondul recesiunii prelungite, darpromoţiile continuă să susţină vânzările chiar dacă într-un ritmmai lent.
De exemplu, Raiffeisen Bank a emis 60.000 decarduri pe parcursul lui 2009, în timp ce datele publicate dupăprimele şase luni de anul acesta indică doar o creştere cu 10.000de unităţi a portofoliului total. Şi UniCredit Ţiriac Bank araportat după primul semestru o creştere cu 14% a portofoliului decarduri, după ce anul trecut avansul fusese de 40%.
Doar cardurile care permit clienţilor săcumpere anumi te produse în rate cu dobândă zero, cu condiţia carata lunară să fie achitată în perioada de graţie, continuă să maireprezinte o atracţie pentru clienţi, în condiţiile în carebancherii spun că orice produs a cărui titulatură cuprinde termenul"credit" este întâmpinat cu reticenţă de clienţi.
GE Garanti a vândut în primele nouă luni34.000 de carduri de credit cu facilitate de rate fără dobândăataşată, ceea ce înseamnă o creştere cu 46% a portofoliului total,până la 108.000 de unităţi.
Reprezentanţii Garanti spun că vânzările aufost mai slabe decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, dar sperăca până la sfârşitul anului să ajungă la un total de 115.000 decarduri.
Sistemul ratelor fără dobândă pentrucumpărăturile cu cardul de credit a fost lansat iniţial în Româniade Credit Europe Bank, fosta Finansbank, şi utilizat ulterior şi deGaranti. Începând din luna mai şi austriecii de la Raiffeisen auintrat pe acest segment de piaţă.
Alte bănci au încercat să atragă clienţi lacardurile de credit cu alte tipuri de facilităţi. De exemplu,israelienii de la Leumi Bank au lansat în vară un card de credit cuo poliţă de asigurare de sănătate ataşată, în timp ce Piraeus Banka ataşat cardului de credit o asigurare de călătorie gratuită. BCRşi Alpha Bank au lansat carduri co-branded împreună cu WizzAir,respectiv Cosmote încercând să atragă astfel clienţi ai acestorcompanii.
Bancherii spun că nu mai mizează pecreşterea cu orice preţ a portofoliilor de carduri şi încearcă săîncurajeze mai mult utilizarea acestora la comercianţi. În plus,multe bănci au raportat anul trecut o scădere a sumelor aprobate pecardurile de credit, chiar dacă portofoliile au înregistrat creşteri de două cifre.
Aceasta reprezintă o schimbare semnificativăde strategie comparativ cu anii trecuţi, când clienţii erauîncurajaţi să folosească întreaga linie de credit aprobată şi săramburseze lunar doar suma minimă de plată, de obicei un procentîntre 3% şi 5% din suma utilizată, mulţi dintre utilizatoriajungând astfel să se supraîndatoreze din cauza dobânzilor foartemari, de circa 30% pe an.
Creşterea portofoliilor de carduri de creditîntr-un moment în care finanţările pe celelalte segmente rămânîngheţate poate fi explicată inclusiv de gradul redus de dezvoltarea pieţei româneşti comparativ cu celelalte ţări din regiune. ÎnRomânia, există un card de credit la fiecare 14 locuitori. Sprecomparaţie, în Croaţia sunt opt carduri de credit la fiecare zecelocuitori, iar în Ungaria şi Slovacia există 1,5 respectiv douăcarduri la fiecare zece locuitori.
Revenirea celorlalte segmente de creditare apopulaţiei ar putea însă să mai întârzie deoarece clienţii rămânreticenţi la îndatorare, iar bancherii consideră că aceştia suntclienţii cu cel mai ridicat grad de risc. Şi Lazea apreciază căspaţiul pentru creditarea populaţiei este foarte îngust şi susţinecă firmele ar trebui să fie finanţate mai întâi pentru a permiterevenirea economiei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
