Marea surpriză adusă însă de trimestrul trei a fost creşterea în volum, de 9,5%, nivel care nu a mai fost atins în intervalul 2009 - primul semestru din 2011 (din datele pe care le deţine ZF).
Dintre segmentele pieţei, se remarcă medicamentele fără prescripţie, al căror volum a avansat cu 15%.
Reprezentanţii Cegedim remarcă faptul că aceste rezultate au fost influenţate de rezultatele slabe din trimestrul trei al anului 2010, în condiţiile reducerii nivelului de compensare la majoritatea medicamentelor.
Pe de altă parte, jucătorii din piaţă sunt de părere că majoritatea companiilor au dorit să-şi mărească vânzările înainte ca noua taxă de clawbak să fie implementată.
Ministerul Sănătăţii a început la 1 octombrie aplicarea în industria medicamentelor a unei noi variante a taxei clawback, o taxă extrem de controversată, care a apărut pentru prima dată în legislaţie în 2009, dar care nu îşi produsese efectele din cauza unor neclarităţi legislative.
Prin clawback statul taxează producătorii de medicamente pentru orice creştere a consumului peste nivelul aprobat prin bugetul de la începutul anului şi se aplică tuturor companiilor, chiar dacă au creşteri sau scăderi ale cifrelor de afaceri.
Cum s-a văzut trimestrul trei din interior
Ioan Nani, directorul general al Antibiotice Iaşi, spune că avansul pieţei atât în volum, cât şi în valoare a fost determinat de teama cu privire la noua lege a clawback-ului, în condiţiile în care majoritatea companiilor au încercat să-şi mărească expunerea pe legislaţia veche.
"Se auzea de introducerea taxei de clawback de la 1 octombrie şi majoritatea companiilor au încercat să-şi asigure stocurile", a spus Nani.
El a adăugat că în T3 sunt companii farmaceutice care îşi încheie anul fiscal, astfel că fac un "push" în piaţă în această perioadă.
În legătură cu ultimul trimestru, şeful Antibiotice Iaşi nu se aşteaptă să fie mai slab, "poate doar dacă alocările bugetare vor fi mai mici".
Cumulat, în primele nouă luni ale anului piaţa de medicamente a atins nivelul de 7,8 mld. lei (1,85 mld. euro), în creştere cu 6,9% comparativ cu intervalul similar din 2010. Un ritm apropiat de creştere a fost înregistrat şi în intervalul de 12 luni încheiat în septembrie, perioadă pe care Cegedim o recomandă pentru a fi analizată deoarece se elimină variaţiile sezoniere.
După rezultatele bune din trimestrul trei, Cegedim a decis să majoreze în sus estimările cu privire la evoluţia din acest an "Aceste rezultate arată că, în ciuda dificultăţilor şi disfuncţionalităţilor, piaţa farmaceutică are potenţialul să revină, în primul rând din cauza nevoilor ridicate de sănătate şi tratament medicamentos, aşa încât prognoza noastră pentru întreg anul 2011 se modifică în creştere la o valoare de 6,2%", a spus Petru Crăciun, directorul general al Cegedim România.
Crăciun adaugă faptul că incertitudinile şi constrângerile generate de aplicarea taxei de clawback se vor manifesta anul viitor, când prognoza de creştere pe care compania o avansează pentru piaţa farma este de 4,7%.
Cât ar fi trebuit să plătească companiile farma dacă s-ar fi aplicat clawback-ul in T3
Dacă firmele de medicamente ar fi trebuit să plătească clawback-ul, aşa cum se aplică el în prezent, respectiv ca o diferenţă între consumul real şi ceea ce şi-a bugetat Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), acestea ar fi fost nevoite să scoată din buzunar aproximativ 700 mil. lei (166 mil. euro).
Suma a fost calculată de ZF ca o diferenţă între consumul efectiv de medicamente gratuite şi compensate în trimestrul trei al acestui an, de aproximativ 2 mld. lei (470 mil. euro), şi bugetul trimestrial al CNAS pe medicamente de circa 1,3 mld. lei.
CNAS şi-a bugetat 5,24 mld. lei (1,24 mld. euro) anul acesta pentru medicamente gratuite şi compensate (înainte de rectificarea bugetară), respectiv o medie trimestrială de 1,3 mld. lei, potrivit calculelor ZF.
CNAS nu publică însă datele trimestriale privind bugetul, astfel că estimarea realizată de ZF este doar orientativă, bugetul Casei putând varia de la un trimestru la altul.
Cât ar fi trebuit să plătească companiile farma dacă s-ar fi aplicat clawback-ul în T3
Dacă firmele de medicamente ar fi trebuit să plătească clawback-ul, aşa cum se aplică el în prezent, respectiv ca o diferenţă între consumul real şi ceea ce şi-a bugetat Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), acestea ar fi fost nevoite să scoată din buzunar aproximativ 700 mil. lei (166 mil. euro).
Suma a fost calculată de ZF ca o diferenţă între consumul efectiv de medicamente gratuite şi compensate în trimestrul trei al acestui an, de aproximativ 2 mld. lei (470 mil. euro), şi bugetul trimestrial al CNAS pe medicamente de circa 1,3 mld. lei.
CNAS şi-a bugetat 5,24 mld. lei (1,24 mld. euro) anul acesta pentru medicamente gratuite şi compensate (înainte de rectificarea bugetară), respectiv o medie trimestrială de 1,3 mld. lei, potrivit calculelor ZF. CNAS nu publică însă datele trimestriale privind bugetul, astfel că estimarea realizată de ZF este doar orientativă, bugetul Casei putând varia de la un trimestru la altul.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
