"Dependenţa de finanţarea externă va rămâne. Chiar dacă continui să dezvolţi economiile în lei, ele vor fi pe termen scurt, astfel că tot vei avea nevoie să atragi resurse în euro", explică el.
În opinia şefului UniCredit, împrumuturile în euro au creat şi vulnerabilităţi pentru economia românească - riscul valutar şi dependenţ a de finanţarea externă, însă cel puţin în cazul creditelor ipotecare în euro bancherii au susţinut constant că acestea nu implică un risc prea mare, din moment ce România încă îşi propune să adopte moneda euro în 2015.
"Dacă vrei împrumuturi pe termen lung în lei, va trebui să creezi o piaţă, ceea ce durează. Şi nu ştiu dacă este eficient, având în vedere obiectivul României de a trece la euro.", spune Răsvan Radu.
BNR şi guvernul au păstrat tăcerea în ultima vreme în privinţa orizontului de trecere la euro, banca centrală concentrându-şi retorica asupra stimulării creditelor şi economiilor în lei, în particular pe zona de retail. Aparent, încurajarea finanţărilor şi economisirii în lei ar avea un orizont de numai trei ani, însă pe de altă parte toţi analiştii consideră că România este pur şi simplu amuzantă în ochii pieţelor externe atunci când vorbeşte despre adoptarea euro în 2015, un orizont mai realist fiind 2020 sau chiar mai departe.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
