"Nu am emoţii pentru acest an, va fi cel mai bun an pentru Billa România. Avem planuri ambiţioase. După un ianuarie dificil din cauza vremii, februarie a fost în targetul bugetat de noi. Mai mult, vine Paştele", spune şefa Billa.
Pentru retaileri Paştele reprezintă un plus în vânzări, la fel ca sărbătorile de iarnă, deoarece românii încearcă să îşi umple coşurile şi mesele.
Reţeaua Billa va aştepta sărbătorile Pascale şi cu magazine noi. Sorana Georgia nu doreşte să ofere detalii nici despre numărul de magazine care urmează a fi deschise în această primăvară, nici despre poziţia acestora, însă asigură că "primele deschideri vor fi înainte de Paşte".
În 2012 reţeaua de supermarketuri va deschide cel puţin 10 magazine, finanţarea urmând a veni de la compania-mamă, care are lichidităţi deoarece a vândut în urmă cu circa un an şi jumătate reţeaua Selgros Cash&Carry către elveţienii de la Coop. Anul trecut compania a inaugurat şase unităţi.
"Potenţial pentru noi unităţi încă există, atât în Bucureşti, cât şi în provincie. Fiecare regiune are însă o serie de particularităţi în funcţie de care îi stabilim potenţialul, începând de la puterea de cumpărare şi şomaj şi continuând cu comportamentul de consum", explică Sorana Georgia (48 de ani), care conduce reţeaua de supermarketuri din vara lui 2011.
Capitala merge pe proximitate
Ea mai spune că, spre exemplu, în Bucureşti - unde salariile sunt printre cele mai mari din ţară, iar rata şomajului printre cele mai mici - românii caută magazinele de proximitate.
"Este evoluţia normală a retailului." În prezent Capitala găzduieşte circa o cincime din magazinele de comerţ modern din România şi nouă magazine Billa (cu cel din aeroportul Otopeni) dintr-un total de 61. Şefa Billa spune însă că încă se mai găsesc spaţii.
Mai mult, criza i-a determinat pe proprietarii de spaţii să reducă chiriile. "Noi am renegociat o serie de contracte. Prin reducerea chiriilor este mai uşor să atingi pragul de break-even." Un magazin Billa are nevoie de cel puţin un an pentru a deveni profitabil.
În ceea ce priveşte profitul reţelei de supermarketuri, Sorana Georgia recunoaşte că perioada de criză şi-a spus cuvântul. Lupta pentru client a redus marja, însă retailerul a rămas pe profit. Sorana Georgia nu oferă însă cifre.
În ceea ce priveşte cifra de afaceri aceasta a crescut uşor în 2011 faţă de 2010, când se ridica la 272 mil. euro.
Ochiul stăpânului îngraşă vita
Reţeaua de supermarketuri a deschis ultimul magazin din Capitală în zona Piaţa Romană - Dorobanţilor în decembrie anul trecut. "Deşi magazinul este atipic, evoluează foarte bine", spune şefa magazinelor Billa.
Supermarketul este situat în apropierea Academiei de Studii Economice, unde învaţă câteva mii se studenţi. Pe viitor compania se uită atât la spaţii stradale, cât şi la malluri.
Sorana Georgia spune că pentru a lua pulsul vânzărilor merge prin magazinele din toată ţara. "Ochiul stăpânului îngraşă vita", explică ea raţionamentul. Recent, cea care conduce reţeaua de supermarketuri s-a întors dintr-o vizită mai lungă la magazinele din vestul ţării, din zona Târgu-Mureş, Cluj, Turda.
"Mă uit la ce au clienţii în coşuri, sunt atentă la ce întrebări le pun angajaţilor şi analizez de asemenea atitudinea angajaţilor.
Clientul trebuie aşteptat ca un oaspete." Deşi nu oferă o cifră totală privind numărul de clienţi ai reţelei, Sorana Georgia spune că 3.000 de clienţi pe zi per magazin este o cifră obişnuită. Ea recunoaşte că a fluctuat în ultimii ani atât numărul de clienţi, cât şi coşul, în funcţie de competiţia din zonă şi de numărul de angajaţi dintr-o zonă.
"Profilul clientului Billa a rămas cam acelaşi în ultimii ani: venituri medii, studii medii şi superioare şi vârstă cuprinsă între 25 şi 50 de ani. Sunt fie familii tinere, fie familii cu copii care vin să facă aprovizionarea zilnică cu pro duse proaspete, iar în weekenduri completează coşul zilnic cu cumpărături pentru casă sau uz personal." Ea mai spune că românii vin de două ori pe săptămână pentru cumpărăturile de supravieţuire şi o dată pentru cumpărăturile de bază. Pentru supermarketurile Billa cel mai mare flux de clienţi este vinerea şi sâmbăta.
Preţul face legea
În acest context, din vizitele în magazine Sorana Georgia a observat că deşi românii se orientează în principal tot spre produsele ieftine, consumul dă semne de revenire.
Produsele din prima categorie de preţ au apărut tot mai des în coşurile românilor începând cu 2009. Tot atunci a dat primele semne de scădere şi consumul.
Declinul cumulat al consumului în ultimii trei ani se ridică la circa 20%. Totuşi în ultimul trimestru al lui 2011 au apărut primele valori cu plus. În ianuarie, cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul - cel mai important indicator pentru consum - a avansat cu aproape 10%.
Sorana Georgia mizează în acest an atât pe creşterea afacerilor Billa, cât şi pe creşterea consumului. "Cred că 2012 va fi începutul unei perioade mai bune pentru retail şi pentru economie în general. Bineînţeles, această revenire depinde de foarte mulţi factori, printre care cei legaţi de climatul economic internaţional şi de legislatie, asupra cărora nu avem niciun fel de control." Ea mai spune că a observat anumite tendinţe de consum în ultima perioada, dintre care cumpărăturile în cantităţi mai mici, dar şi o atenţie sporită acordată raportului calitate-pret. "Nu doar puterea de cumpărare îi îndeamnă pe oamenii să se orienteze spre ambalaje mai mici, ci şi faptul că se observă o creştere a numărului de familii monoparentale şi de familii cu un număr redus de membri."
Mărcile proprii au depăşit 10% din vânzări
În acest context se observă o creştere a ponderii mărcilor private în vânzări.
Produsele Clever şi My au ajuns să reprezinte peste 10% din vânzări, faţă de sub 10 procente în urmă cu un an. Recent compania a introdus în rândul mărcilor private şi produse sub brandul Billa care se încadrează în segmentul mediu plus.
"Principalul argument al mărcilor private este preţul care este în unele cazuri chiar cu 20% mai mic decât al produselor cu mărci consacrate. Totuşi, pe client nu îl poţi păcăli decât o dată. Dacă a cumpărat o dată şi nu i-a plăcut, a doua oară nu mai cumpără." În contextul economic actual, românii s-au orientat preponderent spre produse cu mărci private pentru că preţul a devenit principalul argument în achiziţie. Astfel, piaţa de mărci private este posibil să fi depăşit un miliard de euro în 2011.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
