Conform primelor calcule, grupul va avea nevoie de 2,5 mld. euro până la vară pentru a atinge o rată de capital Core Tier 1 de 9%, aşa cum cere Autoritatea Bancară Europeană, iar în acest context Raiffeisen analizează şi soluţii de ajustare a activelor afectate de risc. Necesarul final de recapitalizare şi soluţiile concrete urmează să fie anunţate în curând.
"Majoritatea măsurilor pe care le discutăm pentru reducerea activelor cu risc nu ne vor afecta businessul de bază. Desigur, trebuie să acceptăm limitele impuse de autorităţile de reglementare, iar aceasta înseamnă că ar putea fi cazuri în care va trebui să ne abţinem de la a intra în noi relaţii de business şi în noi zone. Dar clienţii şi afacerile existente nu vor fi afectate", spune bancherul care este şi preşedinte al Consiliului de Supraveghere al Raiffeisen Bank România.
Băncile austriece au devenit în urmă cu o săptămână subiectul unui adevărat scandal după ce banca centrală a Austriei a lăsat să se înţeleagă că finanţările pentru regiune ar putea fi restricţionate puternic în funcţie de resursele mobilizate la nivel local, iar preşedintele Traian Băsescu a reacţionat dur, lansând acuzaţii de lipsă de fair-play în eventualitatea concretizării unui scenariu în care România ar fi lăsată fără finanţare pe timp de criză.
Stepic spune că Iniţiativa de la Viena din 2009 a fost o demonstraţie puternică a angajamentului proprietarilor faţă de băncile din Europa Centrală şi de Est, însă fundamental un asemenea acord nici nu era necesar fiind vorba despre angajamente pe termen lung, de considerente strategice. "Intrau într-o logică naturală. Şi desigur că aceeaşi logică rămâne valabilă pentru Raiffeisen astăzi şi în special în ceea ce priveşte România."
Grupul austriac are în România active de 6,3 mld. euro, credite de 4,4 mld. euro, depozite de 3,7 mld. euro, peste 6.000 de angajaţi şi 544 de unităţi.
Stepic a explicat că referirile recente la posibilitatea retragerii de pe una dintre pieţele din regiune reprezentau invocarea unor "măsuri extreme" la care s-ar putea ajunge în contextul în care băncile se confruntă cu cerinţe din ce în ce mai dure din partea diferitelor autorităţi de reglementare.
"Nu înseamnă în niciun caz că scopul nostru este să ne retragem de pe vreo piaţă, cu atât mai mult cu cât nu există niciun fel de plan concret în acest sens."
În logica amintită, el se aşteaptă ca Raiffeisen Bank România să rămână pe profit în pofida condiţiilor de piaţă dificile pentru că are o bază de afaceri solidă şi un management foarte experimentat.
"Nu am niciun motiv să cred că Raiffeisen Bank România nu va rămâne profitabilă pentru că întotdeauna a fost un performer foarte stabil şi a generat rezultate bune şi pe timp de criză. În plus, piaţa pe care operează are în continuare potenţial de business atât în termeni economici generali, cât şi la nivelul sectorului bancar."
La nouă luni banca a raportat profit net în IFRS de 60 mil. euro, în scădere cu 30% faţă de anul trecut.
Divizia de cercetare a Raiffeisen estimează că piaţa bancară românească va fi printre primele cinci din Europa Centrală şi de Est ca ritm de creştere în anii următori.
În acelaşi timp, bancherul austriac susţine că banca locală nu are nevoie de capital suplimentar, în condiţiile în care "depăşeşte confortabil" ratele de adecvare cerute de BNR.
În acest context, Stepic afirmă că austriecii vor continua să tragă dividende într-o anumită proporţie, aşa cum au făcut şi în anii trecuţi.
"Subsidiarele noastre distribuie doar o parte din profituri, majoritatea fiind folosite pentru întărirea bazei de capital sau pentru investiţii în infrastructura lor, în unităţi şi personal. În România avem o poziţie confortabilă din punctul de vedere al capitalului, în mare parte de nivelul Tier 1."
De altfel, el spune că nu capitalul, ci finanţarea reprezintă subiectul de discutat în aceste vremuri. Stepic aminteşte că banca locală a strâns în această toamnă 150 mil. euro printr-un credit sindicalizat extern, ceea ce înseamnă că nu este presată să iasă pe piaţa externă pentru finanţare pe termen lung.
Asemenea altor şefi de grupuri regionale, el mizează şi pe sprijinul instituţiilor supranaţionale precum BERD şi BEI, care sunt "gata să coopereze".
După construirea Raiffeisen pe scheletul fostei Bănci Agricole, Stepic - care va împlini curând 65 de ani - a avut două tentative de a-şi extinde puternic afacerile din România prin preluarea băncii de stat CEC, însă ambele au eşuat - mai întâi din decizia statului de suspendare a procesului de privatizare, iar a doua oară, în 2007, din cauza preţului oferit care i-a eliminat pe austrieci din cursă.
Doctor în economie şi comerţ, Stepic rămâne arhitectul extinderii Raiffeisen în regiune, la mare concurenţă cu Erste.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
