Barometrul de Opinie, publicat, saptamana trecuta, de Fundatia pentru o Societate Deschisa, evidentiaza doua lucruri binecunoscute: romanii stau foarte prost cu banii si se uita mult la televizor. Un alt aspect, devenit la fel de banal, a fost oarecum ascuns in baza de date a sondajului: politicienii manifesta un interes scazut pentru problemele reale ale majoritatii cetatenilor.
Cand citesti un roman de Gheorghe Craciun sau Mircea Cartarescu, tristetea de a fi roman apare ca tinand inca de subiectivitatea autorului. "Am vazut si romani fericiti", vor spune unii. Analiza stiintifica, in schimb, este fara scapare, intrucat ne ofera certitudinea obiectiva a tristetii. Cum ar putea fi altfel, cand: 54% dintre romani cred ca directia in care merg lucrurile este gresita (trendul este crescator), 70% sunt nemultumiti de felul in care traiesc si de banii pe care ii castiga, iar principalele probleme sunt: preturile prea mari, pensiile prea mici, coruptia prea multa, locurile de munca prea putine?
Tristetea este indoita de o alta constatare banala: aceste cifre si aceste probleme raman aproximativ aceleasi, de ani buni. Optimismul romanilor, referitor la directia in care merge tara, dureaza vreo doi ani (de la ultimele alegeri), dupa care avem o curba inevitabil descendenta. Nici macar opinia privind democratia si economia de piata nu s-a schimbat fundamental: 45% dintre cei intervievati sunt nemultumiti sau foarte nemultumiti de democratia din Romania, iar 52% sunt nemultumiti de economia de piata. In continuare, interesul privind problematica aderarii la Uniunea Europeana este scazut si eclipsat de urgentele supravietuirii. Aceeasi Biserica si aceeasi Armata se afla in topul increderii, aceleasi partide si acelasi Parlament in topul neincrederii. Romanii se uita in continuare la fotbal si la "Surprize-surprize".
La toate acestea, ar trebui adaugata inca o banalitate: in contrast cu aceasta inertie, discursul politic este centrat pe tema schimbarii. Daca ar fi sa te iei dupa politicieni, totul se schimba in Romania cu rapiditate. Am avut o "revolutie portocalie", ce s-a vrut o schimbare din temelii a modului de a face politica. S-a discutat si se discuta in continuare despre "sfarsitul tranzitiei", ce ar presupune o schimbare semnificativa in bine, o reasezare din temelii a societatii. Noul presedinte al tarii vrea sa schimbe felul in care functioneaza institutiile statului. Nu numai ca avem multe idei de schimbare, dar este si o atmosfera generala de schimbare. Cu toate acestea, nu se schimba nimic, si atunci intrebarea, deja clasica, este: ce-i de facut?
Pana acum, raspunsul pare sa fi tinut de fictiune. Mai mult de o jumatate de Romanie a trait ani in sir intr-un trecut pe care il considera, pe drept sau pe nedrept, mai demn si mai bun. Nostalgia dupa perioada comunista a fost o strategie de evadare utilizata la scara mare. Trecutul acela, insa, este din ce in ce mai indepartat, mai vag, iar probabilitatea reinvierii lui este, acum, nula. Cealalta jumatate a visat, in schimb, la un Occident indepartat; si-a dorit un alt spatiu in care sa traiasca, a fugit de aici sau a visat sa fuga. E destul de ciudat sa traiesti la Focsani sau in Berceni si sa te uiti toata ziua la filme americane, dar ce altceva sa faci cand iti doresti orice numai sa nu fii in Romania?
Si, totusi, Romania se va schimba. Nu datorita ei, in primul rand, ci sub presiunea Uniunii Europene. Integrarea va determina in curand un sir de schimbari majore, care vor transforma Romania intr-o tara foarte diferita de cea care este astazi. Actualele strategii de evadare vor fi inlocuite cu altele, dar cel putin nu va mai fi aceasta plictiseala din sondaje. Lucrul cel mai important, insa, face referire la clasa politica. Este de anticipat ca discursul despre schimbare va avea ca prim efect major schimbarea actualei clase politice: esecul schimbarii ii apartine; prin urmare, ea insasi va disparea odata cu schimbarea.
Arthur Suciu este analist politic in cadrul Institutului PRO
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
