Vorbim foarte putin despre nationalismul lui Basescu, desi cred ca aceasta este caracteristica principala a ceea ce am putea numi ideologia presedintelui. Vorbim foarte putin pentru ca am fost obisnuiti pana acum cu nationalismul delirant al lui Vadim Tudor si cu national-comunismul PDSR de la inceputul anilor '90 ("Nu ne vindem tara!"). Faptul ca actualul presedinte nu se rasteste la evrei si la unguri, ca evrei si ca unguri, sau nu cere nationalizarea vreunor intreprinderi nu inseamna insa ca ne aflam foarte departe de fenomenul nationalist. De altfel - si as vrea sa accentuez acest aspect -, nationalismul lui Traian Basescu nu este in mod obligatoriu un lucru rau. Constat doar ca el produce efecte directe, una dintre acestea fiind decaderea UDMR, formatiune care reprezinta de 17 ani comunitatea maghiara.
Criza declansata de Traian Basescu inca din 2005 a atras atentia asupra problemelor structurale ale statului roman. De aici a aparut si nevoia schimbarii Constitutiei. O alta problema a ramas insa neridicata: aceea a statalitatii insasi. Aceasta a fost, din 1918 si pana astazi, obsesia tuturor politicienilor care au condus tara. S-a spus, de pilda, ca nationalismul promovat de Nicolae Ceausescu a fost dezastruos pentru romani din toate punctele de vedere. Sunt de acord ca in cea mai mare parte asa a fost. Numai ca este imposibil sa nu recunoastem ca aceasta ideologie s-a manifestat dintr-o nevoie urgenta de consolidare a statului, de autonomizare fata de Moscova. Mai mult, intr-o istorie a statului national unitar postbelic, a gestionarii Unirii de la 1918, Ceausescu este probabil momentul cel mai important.
Cu Traian Basescu, facem o dubla intoarcere in trecut. Inainte de toate, ne intoarcem la momentul 1948, cand comunismul s-a instaurat in Romania, si apoi ne intoarcem la acea epoca de relativa stabilitate si prosperitate a Romaniei din anii '70.
Nu voi discuta aici despre problema statalitatii, in termenii Regelui Mihai, obligat sa abdice in 1948. Iesirea din umbra a regelui, petrecuta in ultima vreme, arata ca aceasta problema va fi ridicata in curand. Afirm insa ca tipul de stat pe care Nicolae Ceausescu a incercat sa-l proiecteze in anii '70 revine intr-o forma noua, este preluat si dus mai departe de Traian Basescu. Actualul presedinte mizeaza pe aceeasi consolidare a statalitatii, pe care a mizat si Ceausescu, deosebirea esentiala constand in tipul de regim (Ceausescu a fost un dictator, Basescu este un presedinte democrat).
Basescu reprezinta, sub aspect istoric, victoria statului national in varianta sa democrata. Ceea ce la Ceausescu era pura minciuna, la Basescu incepe sa se apropie de adevar. Este vorba de implinirea unui deziderat national, al realizarii unui stat consolidat, al unei tari adevarate. In aceasta consta reusita, laudata atat de sonor de adeptii neconditionati ai presedintelui. Insa actiunea lui Basescu marcheaza si un esec: esecul relaxarii statalitatii, al transformarii Romaniei intr-un stat mai liberal, deschis catre minoritati, un stat necrispat identitar.
Se poate remarca aici criza profunda in care a intrat UDMR dupa 2004. Practic, Uniunea si-a realizat pas cu pas toate obiectivele sale politice, a asigurat minoritatii maghiare toate drepturile de care aceasta trebuie sa se bucure intr-o tara democrata. UDMR insa s-a lovit de opozitia puternica a celorlalte partide si a lui Traian Basescu atunci cand a incercat sa impuna adoptarea legii minoritatilor, sa schimbe statutul Romaniei de stat national si sa introduca limba maghiara ca limba oficiala. Mai mult decat atat, reprezentarea minoritatii maghiare a intrat in criza si este posibil ca UDMR sa nu mai intre in viitorul Parlament. Este din ce in ce mai clar ca lupta dintre minoritari si majoritate a fost castigata de majoritate, iar in prezent asistam, repet, la victoria statului national. Liberalizarea profunda a fost evitata, din cauza ca revendicarile UDMR au fost identificate cu "pericolul maghiar". Romanii au ales calea rationala. O Romanie care sa semene cu Olanda mai are mult timp de asteptat.
Arthur Suciu este analist politic in cadrul Institutului PRO
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
