Guvernul a anuntat recent majorarea cheltuielilor publice cu peste 2 miliarde de euro. Premierul Tariceanu a justificat cresterea deficitului bugetar prin necesitatea demararii unui program amplu de investitii, de care tara noastra are neaparata nevoie. Intentiile guvernantilor sunt laudabile. Numai ca, asa cum ne-a obisnuit intr-un an si jumatate de guvernare, premierul Tariceanu una zice si alta face. Mai mult de jumatate din fondurile publice suplimentare sunt alocate pentru salarii, despagubiri sau subventii.
Banca Nationala a fost pusa, si de aceasta data, in fata faptului implinit. Rezultatul deciziei guvernamentale va fi cresterea accelerata a cererii agregate, acompaniata de o majorare iminenta a inflatiei. Din pacate, lipsa de comunicare dintre cele doua institutii responsabile de politica fiscal-monetara a Romaniei a devenit o constanta a realitatii economice. Ne-am obisnuit ca politicile guvernamentale sa fie indreptate, in primul rand, impotriva cetatenilor si a companiilor autohtone. A surprins insa atitudinea oscilanta a Bancii Nationale, care a pendulat intre critica politicilor bugetare ale Guvernului si sustinerea masurilor inflationiste promovate de Executivul Tariceanu.
Inca din 2005, Guvernul Tariceanu a contribuit la acutizarea inflatiei, subminand in mod constant eforturile pe care Banca Nationala le-a depus pentru continuarea procesului de dezinflatie.
Hotararea BNR de a majora dobanda de politica monetara cu 0,25%, pana la 8,75%, si de a creste rezervele minime obligatorii pana la 20%, a starnit criticile vehemente ale mediului economic. Banca Nationala loveste astfel in sistemul de creditare, sursa de finantare care alimenteaza astazi economia romaneasca. Banii bancilor vor fi mai scumpi. Producatorii vor fi obligati sa mareasca preturile, iar marfurile se vor scumpi. Dobanzile la credite vor creste, iar Romania se va transforma din nou intr-o piata atractiva pentru capitalurile straine speculative.
Efectele hotararilor guvernamentale se vor resimti din plin in lunile urmatoare. In mod cert BNR va fi obligata sa recurga, in luna august, la o noua majorare a dobanzii de politica monetara, care va depasi probabil 9%, si la cresterea rezervelor minime obligatorii. In mod normal leul ar trebui sa se intareasca, in conditiile in care dobanda de politica monetara a crescut si va creste in continuare. Cu toate acestea, avand in vedere ca Banca Centrala Europeana va majora la randul sau dobanda de interventie, este clar ca moneda nationala va intra pe un trend descendent, iar deprecierea va fi simtita in perioada imediat urmatoare. Surplusul de bani care va inunda economia romaneasca va fi, in mod cert, sterilizat de Banca Nationala, pentru a combate eficient presiunea inflationista. BNR pierde astfel resurse si credibilitate, incercand sa gireze jocurile politice meschine ale Guvernului Tariceanu.
"Liberalii" care gestioneaza astazi destinele economiei romanesti au sacrificat principiile economice liberale pentru ambitiile populiste ale sefului de la Palatul Victoria. In perioada 2000-2004 politicile guvernamentale s-au axat pe deficite mici, colectari de venituri mai bune de la an la an, care au creat astfel posibilitatea sectorului neguvernamental sa devina prima vioara in dezvoltarea economica a Romaniei. Eforturile au fost rasplatite prin expansiunea creditului si cresterea economica considerabila.
Incepand cu anul 2005, politicile economice "liberale" incurajeaza cresterea cheltuielilor publice, majorarea deficitelor, in detrimentul sectorului privat. Guvernul Tariceanu strange resursele economice in mana statului, ingradind mediul de afaceri prin majorarea costurilor de finantare.
Inamicul numarul unu al Executivului condus de premierul "liberal" Tariceanu este mediul de afaceri autohton si clasa de mijloc incipienta. Din pacate, astazi, BNR nu face altceva decat sa cante in struna guvernamentala.
Mihai Tanasescu este deputat PSD, fost ministru de finante
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
