Odata anuntate datele privind exporturile in martie, tabloul macroeconomic pentru trimestrul I al acestui an incepe sa prinda contur. Datele preliminare arata ca economia iese din pasa proasta cauzata de inundatii, deprecierea euro in raport cu leul si cresterea brusca a tarifelor la utilitati din 2005.
Ne ajuta conjuctura externa favorabila - zona euro se misca mai bine decat se estima anul trecut, trasa de economia germana, dar si investitiile impulsionate de cota unica.
Pe baza datelor pe care le avem pana acum: comertul exterior, inflatia, incasarile bugetare, creditarea - la trei luni, productia industriala, constructiile, comertul si investitiile straine -la doua luni, reiese ca PIB ar putea sa aiba un ritm de crestere de circa 4,5-5% pe primul trimestru al acestui an.
PIB urmeaza sa fie anuntat de catre Institutul de Statistica pe 10 mai, odata cu principalii indicatori conjucturali pe luna martie, dintre care cei mai importanti sunt productia industriala si comertul.
In context, trebuie amintit faptul ca Institutul de Statistica a trecut din 2006 la asumarea la inceputul anului a unor date fixe pentru anuntarea inflatiei, a productiei industriale, a comertului exterior sau a salariilor.
Aceasta practica, uzuala in tarile dezvoltate, nu a fost inca adoptata nici de Banca Nationala, nici de alte institutii care emit periodic statistici catre presa, cum sunt Oficiul Comertului sau Ministerul Finantelor.
Este adevarat ca "motorul" economiei pe primul trimestru a ramas consumul - comertul cu amanuntul a crescut pe primele doua luni cu 26% fata de aceeasi perioada a anului anterior, un ritm record dupa 1990 - dar structura importurilor (in care echipamentele tehnologice au un ritm inalt de crestere) si scaderea dobanzilor la credite pe termen lung arata ca si investitiile ar putea avea un ritm de crestere bun.
Si in buget se vede aceasta evolutie. Incasarile la bugetul consolidat pe primele trei luni au fost cu 20% mai mari ca anul trecut, cel mai mare ritm de crestere avandu-l TVA (plus 34%) si taxele vamale (plus 32%).
Privind din punctul de vedere al formarii PIB, punctul nevralgic ramane productia industriala, cu un ritm de crestere mediocru pentru o economie in dezvoltare, de doar 3,5% pe primele doua luni ale anului fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Impulsul este dat insa de constructii, care au crescut cu 18% pe primele doua luni.
Cea mai importanta evolutie pe primul trimestru al acestui an este schimbarea structurii comertului exterior. Pe spirala conectarii economiei cu exteriorul, am crescut catre o zona cu valoare adaugata mai mare. Astfel, in loc de camasi si pantofi, exportam acum mai multe volane, cabluri de frana, dar si autoturisme intregi: Loganuri. Exporturile de masini si echipamente au crescut cu 46% pe primele trei luni, iar cele de mjiloace de transport, cu 60%, fata de numai 2% in plus la imbracaminte si 7% in plus la incaltaminte. Situatia este explicabila si prin starea economiilor straine care absorb produsele romanesti: Germania, unde merg componente auto, creste, iar Italia, unde merg camasile si tricourile, stagneaza.
Deficitul comercial ramane ridicat - plus 50% fata de aceeasi perioada a anului trecut, dar exista semne ca poate fi atenuat. Doua din segmentele economiei mari generatoare de deficit extern - produsele alimentare si mjiloacele de transport - pot fi astamparate.
Astfel, productia de alimente si bauturi a fost in crestere cu 18% pe primele doua luni din acest an fata de aceeasi perioada a anului anterior, in conditiile in care in 2005 a crescut cu 5%, iar in 2004 scazuse cu 5%, iar la autovehicule importurile cresc mai incet decat exporturile.
Cota unica, dar si apropierea aderarii la UE a adus mai multi investitori straini: investitiile straine monitorizate de Oficiul Comertului (ca majorari de capital social minus radieri) au fost de 207 milioane euro pe primele doua luni, fata de 137 mil. euro pe primele doua luni din 2005.
Din punct de vedere monetar, situatia ramane incordata. Inflatia mare din ianuarie (1,03%), a speriat Banca Nationala, care a urcat rapid dobanda de interventie de la 7,5% la 8,5%.
Aceasta este o intoarcere din drumul catre stabilitatea macroeconomica al carei scop final este dobanda redusa la credite.
Calmarea ulterioara a cresterii preturilor (inflatia a fost de 0,6% in februarie si de 0,2% in martie) nu a convins BNR sa lase dobanda mai jos.
Dobanda actuala de politica monetara a BNR face nota discordanta cu restul economiei, care se duce pe un fagas natural, corect, de expansiune.
Este ca unul din digurile facute fara sa se tina cont de realitate in calea Dunarii. Ca si Dunarea, economia isi va gasi calea si cu acest obstacol in fata. Dar mai greu si cu costuri mai mari.
Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
