Dupa o stagnare economica in anul 2009, decidentii bulgarilanseaza o previziune de -2% contractie a PIB-ului in anul 2010.Criticii cei mai virulenti considera perspectivele economice dinbugetul de curand adoptat in parlamentul bulgar ca fiind mult preapesimiste. Acuzatorii se tem de unele tentative ale statului de aascunde veniturile potentiale din buget pentru a fi mai usorfraudabile.
Pe de alta parte, comparativ cu Romania, cifrele lor releva oprudenta bugetara accentuata. Anul 2008 a fost incheiat cu unexcedent bugetar, protejand mult mai bine bulgarii de efectelecrizei economice internationale. Nu insa si personalul bugetar carea fost rapid diminuat ca numar, cu 15% in anul 2009, ca principalamasura anticriza. De altfel, structura administratiei publicelocale bulgare era mult mai supla decat cea romaneasca. Vecinilornostri le sunt suficienti un prefect, un subprefect si maximum 20de angajati la nivel judetean. Ei nu au nevoie de consilii judetenesi de suprapoluari inutile cu personal.
La nivelul taxelor si impozitelor, Bulgaria a pastratneschimbate cota unica de 10% pentru persoanele fizice si juridicesi TVA de 20% pentru anul 2010. Au crescut, in schimb, accizelepentru jocurile de noroc de la 10% in 2009 la 15% in 2010, dar ascazut cu 2% contributia patronatelor pentru fondul de pensii.Pentru primul pilon obligatoriu de pensii se platesc contributii de22,5%, din care angajatului ii revin 9,8% si 12,7%angajatorului/patronul. In ceea ce priveste contributiile laasigurarile de sanatate de 8%: 3,2% revin angajatului si 4,8%angajatorului.
TVA diferentiata se aplica sectorului de turism, de 7%, darexclusiv pentru pachetele turistice. Facilitatea fiscala a fostacordata acum vreo cinci ani, dar numai dupa ce acest sector si-aprobat rolul de motor al cresterii economice. Nu invers! Pentruprimele noua luni ale anului curent, chiar si datele pentruturismul bulgaresc sunt surprinzator de bune: numarul turistilors-a pastrat neschimbat, iar veniturile au crescut cu 1,3% fata deaceeasi perioada a anului 2008.
Din perspectiva cheltuielilor publice, cele mai mari cresteri inanul 2010 regasim la capitolul protectie si asigurari sociale (15%din PIB), cu 2% din PIB mai mult, pe fondul unui somaj ridicat(estimat la 11,4% pentru anul urmator), dar si al ajutoareloracordate pentru familiile tinere, pentru familiile numeroase,pentru indemnizatiile de somaj sau pentru programele derecalificare a fortei de munca. Totodata, cresc semnificativalocarile publice pentru cofinantarea proiectelor de mediusustinute prin programele structurale si de coeziune (gropiecologice de gunoi, statii de epurare a apei etc.), urmate de celede transport si de educatie. Alocarile publice pentru sanatate auramas neschimbate.
Andreea Paul (fosta Vass) - cercetator in economie
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
