In zilele acestea, o misiune a Fondului Monetar International (FMI) se afla la Bucuresti, intr-un ciclu de consultari cu autoritatile romane, dar si cu partidele politice din opozitie, cu societatea civila, mediul de afaceri si cel bancar, pentru a analiza starea economiei si perspectivele de dezvoltare ale Romaniei.
Dupa ce actualul Executiv a hotarat sa rupa colaborarea contractuala cu institutia financiara, intalnirile din aceasta perioada sunt doar consultative. Astfel, este cu atat mai evident ca expertii FMI vor face o analiza obiectiva si lipsita de "pasiune" politica. De aceea, rezultatele acesteia ar trebui sa fie primite de actualii guvernanti ca un reper esential, iar recomandarile Fondului pentru ameliorarea situatiei economice romanesti nu ar mai trebui luate drept calcule de "marunt contabil".
Anul 2005 a fost un an pierdut. El trebuia sa fie anul consolidarii economice in perspectiva integrarii europene. Din pacate, tintele stabilite pentru 2005 nu au putut fi atinse, atat din punctul de vedere al ratei inflatiei, al deficitului de cont curent, dar si al cresterii economice. Din cauza acestor derapaje, anul 2006 ridica numeroase semne de intrebare si ofera putine certitudini.
2005 va ramane anul in care competitivitatea societatilor romanesti a scazut dramatic. Cauzele acestui deficit major se regasesc in politicile guvernamentale promovate de actuala putere. Politica salariala a fost, in 2005, mai putin prudenta ca in anii precedenti, in timp ce politica fiscala a creat plusuri de venituri importante la nivelul cetateanului, dar a fost nesustenabila pentru bugetul statului. La acestea se adauga diminuarea ritmului de crestere al productivitatii muncii si aprecierea monedei nationale, in termeni reali, cu peste 12%.
Toti acesti factori au determinat deprecierea majora a competitivitatii economiei nationale. Pana in prezent, anul 2006 nu aduce nimic nou in peisajul economic romanesc. Continuarea politicilor din 2005 va conduce la accentuarea derapajelor macroeconomice, cu efecte grave asupra procesului de integrare europeana. Care a fost factorul determinant in crearea acestei situatii? Politica monetara sau cea fiscal-bugetara? De fapt, cele doua politici "s-au sustinut" in procesul de scadere a competitivitatii. Pe de o parte, politica monetara, prin cele doua obiective majore ale sale - liberalizarea contului de capital si tintirea inflatiei a?" a produs o apreciere mult prea mare a monedei nationale in raport cu politica guvernamentala. La randul sau, politica fiscal-bugetara, pe fondul instabilitatii legislative tot mai acute si presata de managementul defectuos al cheltuielilor publice, a determinat incetinirea apetitului de reinnoire tehnologica si de crestere a productivitatii.
Daca politica BNR, coordonata cu o politica fiscala consolidata, a fost gandita cu mult timp inainte, politica economica din 2005 a facut abstractie de procesele economice si financiare derulate in paralel. De fapt, a facut abstractie de tot ceea ce nu sustinea viziunea ingusta a guvernarii PNL-PD, conducand la o neconcordanta de ritm cu politica monetara. S-au creat astfel disfunctii de coordonare intre cele doua categorii de politici, ceea ce a produs un efect negativ asupra comportamentului economiei. In cele din urma, efectele nocive s-au resimtit din plin prin scaderea competitivitatii industriei romanesti.
Absenta, in 2005, a unui program de investitii solid, pe fondul incurajarii iresponsabile a consumului, a contribuit la scaderea competitivitatii in Romania. In ultimul an, inainte de momentul aderarii la UE, Romania are nevoie de o economie competitiva, sustinuta de un nivel ridicat al productivitatii. In acest sens, trebuie recastigata credibilitatea mediului de afaceri din Romania, printr-un program de investitii sustinut, o politica fiscala coerenta pe termen mediu si lung si un cadru legislativ stabil. Obiectivul principal trebuie sa fie transformarea economiei romanesti intr-un actor competitiv pe piata europeana.
* Mihai Tanasescu este deputat PSD, fost ministru de finante
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
