Alegerea lui Adriean Videanu din primul tur era oarecum asteptata. Chiar daca la un moment dat a existat o temere in tabara Aliantei in legatura cu un tur doi, pana la urma, varianta Vanghelie si-a dovedit limitele naturale.
Principala consecinta a succesului vicepresedintelui PD ar putea fi transformarea democratilor, pana in 2008, in principala forta politica a Aliantei. In acest moment, Partidul Democrat are deja doi vectori electorali importanti, presedintele tarii si primarul Capitalei. Traian Basescu nu poate fi separat de PD, in timp ce Videanu va deveni, cel mai probabil, viitorul presedinte democrat, deci va promova in primul rand sigla PD si abia in plan secundar pe cea a Aliantei.
Pe de alta parte, Partidul National Liberal nu are in prezent nici un vector electoral. Cel care a reabilitat PNL-ul, Theodor Stolojan, nu mai are forta necesara unui vector electoral si, in plus, nu se mai bucura de sprijinul conducerii actuale. Presedintele Calin Popescu Tariceanu, desi se afla pe locul doi, dupa Traian Basescu, in topul credibilitatii, nu poate juca deocamdata rolul de port-drapel electoral. Iar alti lideri liberali care sa-si asume un astfel de rol nu exista. Prin urmare, sunt create toate conditiile pentru comprimarea sprijinului electoral de care se bucura PNL. Nu trebuie uitat aici ca prin pozitionarea dominanta in cabinet, liberalii vor plati, intr-o proportie mai mare, costurile sociale inerente ale guvernarii.
Perspectivele optimiste pentru PD, si forta lor electorala potentiala, vor antrena fie tendinte autonomiste mai accentuate, fie pretentia de a ocupa rolul dominant in Alianta in conditiile in care, la alegerile din 2004, liberalii au avut pe listele parlamentare o pondere mai mare decat democratii. In fata acestei situatii, liberalii vor fi obligati sa reactioneze pentru echilibrarea raporturilor. Si cea mai la indemana parghie ar putea fi marirea ponderii la nivelul guvernarii, lucru care poate provoca instabilitate in interiorul Aliantei si al coalitiei.
In cazul PSD, situatia este la fel de complicata. Prin greseala tactica de a impune o miza fixa - un scor mai mare al lui Vanghelie decat al lui Mircea Geoana - Dan Ioan Popescu si-a creat singur probleme. Deocamdata, el a preferat o raspundere colectiva, la nivelul organizatiei si a evitat sa-si prezinte demisia, asa cum promisese. Ramane de vazut daca o eventuala demisie a sa va fi fortata sau nu de adversarii sai din partid pentru ca simpla depunere a mandatului in fata organizatiei nu va schimba nimic.
Dincolo de implicatiile asupra unui lider PSD, votul bucurestenilor reprezinta un avertisment foarte clar pentru social-democrati. In Capitala se voteaza exclusiv politic. Prin urmare nu va conta numele candidatului, ci forta siglei electorale. Altfel spus, daca PSD Bucuresti nu se va transforma din temeli si daca in urma Congresului din aceasta luna PSD nu va reusi sa vina cu o formula de conducere mai credibila, proaspata si curata care sa placa electoratului, social-democratii nu vor castiga Primaria Capitalei nici in 2008.
In concluzie, alegerile anticipate de la Bucuresti au un castigator clar - PD, un pierzator la fel de clar - PSD si un potential pierzator pe termen lung - PNL, in cazul in care liberalii nu se vor trezi si nu vor reactiona rapid, eventual chiar prin construirea unui proiect imagologic atractiv in jurul premierului Tariceanu, singurului lor lider care ar putea deveni personaj electoral.
* Remus Stefureac este doctorand in Stiinte Politice la SNSPA
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
