In ultima vreme, au fost o serie de discutii, atat in mass-media, cat si societatea romaneasca, legate de o intrebare simpla: de ce Romania sa devina membru in 2007 si nu in 2009 sau mai tarziu?
Am inregistrat toate aceste afirmatii, atat ale euro-optimistilor, cat si ale euro-scepticilor. Trebuie sa precizez ca a deveni membru al Uniunii Europene in 2007 este strategia pe care Romania merge in pregatirea pentru aderare inca din anul 2000.
Dupa ce, timp de trei ani, 2007 a fost doar data asumata unilateral de Romania, la Consiliul European de la Copenhaga (decembrie 2002), apoi la Consiliul European de la Salonic (iunie 2003) si la cel de la Bruxelles (decembrie 2002), 2007 a devenit data sustinuta si de UE, prin formularea "primirea Romaniei si Bulgariei, in ianuarie 2007 ca membri ai Uniunii... este obiectivul comun al Uniunii cu 25 de state". Asadar, de anul trecut, vorbim de un angajament comun al Uniunii Europene si al Romaniei pe care dorim sa il respectam.
A nu adera la Uniunea Europeana in 2007 ar insemna sa negam vointa a peste 80% din cetatenii Romaniei. Ne putem permite asa ceva? Nu cred, atata timp cat societatea romaneasca este una democratica! Pregatirea pentru aderarea la Uniunea Europeana aduce cu sine o serie de transformari de esenta, care vizeaza consolidarea statului de drept. Acum, acestea se desfasoara in mod accelerat.
Tot din punct de vedere politic, dar si geo-strategic, aderarea Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana ar constitui o poveste de succes pentru statele din Balcanii de Vest, carora UE le-a promis ca vor deveni membri ai Uniunii in functie de ritmul reformelor. Cred ca statutul nostru de membru va impulsiona reformele din aceasta zona si va crea o arie de stabilitate la granitele Romaniei.
Pe de alta parte, toate negocierile de aderare derulate pana acum, la cele 31 de capitole, se raporteaza la data de 2007 ca data a aderarii Romaniei. Asadar, toate angajamentele sunt asumate in functie de aceasta tinta. Toata constructia institutionala, toate investitiile au fost proiectate pentru acest orizont de timp. Institutiile de aplicare a acquis-ului sunt in cea mai mare parte realizate sau sunt intr-un stadiu avansat, au fost angajati functionari, s-a investit in instruirea lor, in dotarea materiala etc. O amanare a datei aderarii ar face ca aceste institutii sa functioneze "an gol" timp de cativa ani, platindu-se salarii si alte costuri. Aceste investitii bugetare, facute din banii contribuabililor nu ar avea rentabilitatea scontata daca nu ar fi operationale pentru 2007.
Din punct de vedere economic, cred ca trebuie sa luam in calcul o analiza cost-beneficiu foarte riguroasa.
an primul rand, se impune sa tinem cont si de ciclul bugetar al Uniunii Europene, pentru perioada 2007-2013. Romania a fost deja inclusa in acest ciclu bugetar, prin propunerea pachetului financiar (2007-2009), la fel cum noii membri au fost inclusi in bugetul UE 2000-2006. Pentru UE, cheltuielile sunt prevazute cu grija, iar a pierde ciclul bugetar 2007-2013, poate insemna o amanare a aderarii pe o perioada mai indelungata. Pe de alta parte, aceasta inseamna si o reducere la o treime a fondurilor pe care Romania le-ar putea atrage de la bugetul UE in calitate de membru, deoarece fondurile de pre-aderare sunt, in anul cu alocarea maxima, de trei ori mai mici decat cele pe care le vom primi anual ca membri, dupa aderare.
Experienta celorlalte state care au aderat la Uniunea Europeana in valurile anterioare au demonstrat ca, avand un management eficient, utilizarea fondurilor comunitare poate duce la o crestere economica spectaculoasa (vezi cazul Irlandei, al Spaniei etc.). O amanare a datei aderarii ar insemna intarzierea considerabila a acestei sanse. Ar fi afectat ritmul de crestere economica, pe de o parte datorita oportunitatii de finantare si, pe de alta parte, datorita scaderii increderii investitorilor straini in Romania. Nu cred ca in afara Uniunii Europene am avea sanse de crestere economica mai accentuata decat ca membru UE! Ar putea aparea, in schimb, fenomene de crestere economica a UE si de stagnare a Romaniei, ceea ce ar insemna o accentuare a decalajului economic fata de statele membre. De aici, ar putea aparea tensiuni sociale, o accentuare a fenomenului de migrare a fortei de munca, inclusiv a celei calificate, pe o perioada mai lunga de timp. Mi s-ar putea raspunde ca, odata cu libera circulatie a persoanelor, va avea loc oricum un fenomen de migratie a fortei de munca (in special a celei inalt calificate) din Romania spre statele Uniunii Europene. Pe termen scurt e posibil sa fie asa, insa experienta altor state membre si studiile realizate de Comisia Europeana au demonstrat ca tendinta e mai accentuata inainte de aderare si imediat dupa intrarea in Uniunea Europeana, iar, pe masura ce creste nivelul de trai in tara de origine, forta de munca tinde a se intoarce in statul respectiv. Asadar, o amanare a datei aderarii, in loc sa stopeze migratia fortei de munca inalt calificate (brain-drain) ar duce la prelungirea si accentuarea acestui fenomen. In plus, aderarea in 2007 va duce la accelerarea investitiilor in Romania si crearea de noi locuri de munca, inclusiv datorita avantajelor competitive oferite de piata romaneasca, ce va functiona dupa regulile UE.
O modificare a datei aderarii ar putea rapi firmelor competitive din Romania posibilitatea de a intra pe o piata de aproape 500 de milioane de consumatori si, de aici, pe piata globala. Competitivitatea sporita va determina companiile romanesti sa investeasca mai mult in calitatea produselor, tehnologie, cercetare, know how. Iar cei care vor avea de castigat, vor fi consumatorii. Dar si firmele care isi gandesc inca de pe acum strategia de afaceri pe termen mediu si lung, astfel incat sa gaseasca cele mai profitabile nise pe piata comunitara. Sa nu uitam ca majoritatea managerilor de top de la noi considera ca aderarea la UE i-ar avantaja.
Cred ca este cazul sa privim lucrurile in fata. Prin Acordul de asociere, taxele vamale pentru produsele importate din Uniunea Europeana au scazut. Romania are si acum importuri semnificative. Asadar, companiile si produsele noastre se afla deja in concurenta cu cele din UE. Din 2007, si firmele romanesti vor putea sa intre pe piata interna a Uniunii, aflata in plina dezvoltare si oferind o serie de oportunitati.
Bineinteles ca vor exista unii care au anumite retineri in fata acestor transformari radicale, pe care ii sperie concurenta. Nu este usor! Ca avem foarte mult de muncit, am spus-o intotdeauna! Este nevoie de o schimbare de management si chiar de mentalitate. Trebuie sa muncim intens, aplicat de pe acum, pentru a intra cat mai bine pregatiti pe piata Uniunii Europene. Nu ne putem permite sa asteptam. Nu ne putem permite sa ne jucam cu viitorul copiilor nostri! Pentru ei si pentru noi avem datoria acum sa muncim din greu pentru a ne atinge obiectivul de a deveni membri ai Uniunii Europene in 2007!
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
