Actuala putere dă din ce în ce mai mult senzaţia că nu era pregătită de guvernare şi că a preluat pur şi simplu din mers agenda vechiului cabinet.
Se scufundă pe zi ce trece în acelaşi mod de lucru păgubos: legiferare în loc de administrare. În loc să facă un pas înapoi şi să-şi asume mai degrabă un statut de observator şi de minimă intervenţie până în alegeri, emite pe bandă rulantă ordonanţe de urgenţă.
În mod normal, acum este un timp de analiză şi cunoaştere a resurselor, a structurilor, de creare a unei imagini despre economie, despre situaţia din învăţământ, din sănătate, din infrastructură, din achiziţii publice şi de identificare a pârghiilor pentru acţiune.
Prea mare a fost tensiunea din aceşti ani pentru ca acela care vine acum la guvernare să nu încerce un minim gest reflexiv, de evaluare şi apoi de acţiune.
În loc de asta, acest război infantil pentru cine reprezintă România la Bruxelles. Din acest punct de vedere, decizia de ieri a preşedintelui a fost înţeleaptă. Nu ar fi fost în beneficiul României forţarea reprezentării de către preşedinte - care ar fi putut să o facă dacă ar fi vrut.
Este o retragere surprinzătoare, aşa după cum a mutat de multe ori preşedintele, dar care se va dovedi strategică - ai vrut să te duci, du-te, dar să văd ce faci, eşti pregătit pentru ce se discută acolo?
Este un semn de maturitate că preşedintele nu a forţat dubla reprezentare la Bruxelles, iar prin avertismentul asupra insuficientei familiarizări cu temele reuniunii a subliniat un deficit al noii guvernări - graba de a acţiona, de a intra în teme dificile fără o minimă documentare.
La ce bombe ticăie sub masă în economie, premierul Ponta ar fi trebuit să fie fericit că are cine să reprezinte România la Bruxelles în cunoştinţă de cauză şi că nu este nevoit să-şi aloce timp pentru această misiune.
Insolvenţa Hidroelectrica, diminuarea sau chiar întreruperea finanţării băncilor locale cu capital străin de către băncile mamă, derapajul cheltuielilor bugetare în mai care a adus deja depăşirea deficitului ţintă la şase luni sunt semnale nu proaste, ci foarte proaste.
Situaţia Hidroelectrica devine pe zi ce trece mai tensionată, iar problema s-a mutat din sectorul energetic în cel bancar din cauza expunerilor băncilor străine.
Dar chiar dacă ar fi fost şi bănci româneşti la mijloc - cum poate că ar fi fost necesar, având în vedere că peste tot în lume grecii lucrează cu greci, francezii cu francezi sau italienii cu italieni - este un mare semn al întrebării cum de a fost acceptată cu aşa uşurinţă această soluţie a insolvenţei.
Guvernul Ungureanu a căzut (şi) pentru că s-a lăudat fără să fie cazul că a vândut o companie, Cupru Min, cu 200 de milioane de euro către o firmă obscură din Canada, dar decizia guvernului Ponta de a duce Hidroelectrica în insolvenţă are un impact negativ înzecit.
Din Ungaria până în Japonia şi înapoi, în orice ţară a lumii condusă de oameni responsabili, care ştiu că fără energie dezvoltarea este o himeră şi nimeni nu se joacă cu siguranţa sistemului energetic, guvernul ar fi fost supus unui bombardament mediatic uriaş după o asemenea decizie.
Din păcate, România dă semne că a ajuns la 20 de ani după Revoluţie, ca într-o întoarcere în timp, la fel de înţepenită, împărţită între câteva centre de putere şi nu mai are nervi, explozie şi capacitate de presiune.
Despre situaţia din sistemul bancar, unde pe zi ce trece companiile locale sunt gâtuite de lipsa de finanţare în condiţiile reducerii expunerii băncilor străine în România, niciun cuvânt.
Nu mai vorbim de faptul că niciunul din dosarele pe care actualul guvern a promis că le va lămuri - banii cheltuiţi fără rezultate pe autostrăzi şi pe piscine, scandalul de la AMPOSDRU, găurile uriaşe de la CFR - nu are de două luni niciun răspuns. Un început sunt datele scoase la iveală la Romgaz privind cheltuieli nejustificate de 50 milioane de euro.
Multe şi grele teme locale, care au nevoie de reacţii rapide şi pe care premierul le va găsi la întoarcere şi mai acute. Nu îi va da nici François Hollande şi nici Angela Merkel răspunsul.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
