Pe tot parcursul anului 2005 am observat ca executia bugetului general consolidat s-a finalizat, luna de luna, cu un excedent bugetar: venituri mai mari decat cheltuieli efectuate. La prima vedere, acest lucru pare onorabil. S-ar putea spune ca politica fiscala a Guvernului a produs venituri mai mari, iar la sfarsit de octombrie bugetul tarii inregistra un excedent de aproape 1% din PIB.
La o analiza mai atenta observam ca excedentul bugetar inregistrat pana la finele lunii octombrie nu reprezinta altceva decat o enorma greseala la nivelul politicii bugetare guvernamentale. Am tot spus de la inceputul anului ca implementarea cotei unice si incoerenta filosofiei fiscale promovate de catre Guvern au un profund impact negativ, efectul fiind scaderea brutala a veniturilor la bugetul statului. Daca in anul 2004 veniturile colectate din impozitul pe venit si impozitul pe profit reprezentau 5,7% din PIB, anul acesta, dupa "reforma fiscala", acestea reprezenta 4,6% din PIB. Pierderea de aproximativ 1% din PIB - echivalenta cu aproape 1 miliard de euro - este cat se poate de reala.
Pe fundalul descresterii veniturilor bugetare intr-un ritm accelerat, bugetul a inregistrat excedente de la luna la luna. In principal, acest lucru s-a datorat unei viziuni inguste a cheltuirii banilor publici. Observam cum marea majoritate a ministerelor nu a fost in stare sa cheltuiasca banii planificati, proiectele de infrastructura au fost abandonate, iar Romania a inghetat la nivelul anului 2004.
Este inadmisibil ca intr-o tara cu nevoi in crestere bugetul sa inregistreze un ritm al cheltuielilor publice mai scazut ca niciodata. Teama sau incompetenta au facut ca si banii alocati pentru proiectele comunitare sa fie cheltuiti in proportie de 19-20%. Fondurile pentru agricultura, infrastructura si armata au fost cheltuite partial.
Pe de alta parte, exista sectoare subfinantate, de luni de zile, persoanele cu handicap nu-si primesc banii. Cheltuielile pentru sanatate sunt efectuate intr-un ritm lent. Si astfel observam, la inceputul lunii noiembrie, cum cheltuielile neefectuate pe tot parcursul anului de catre multe ministere, se redistribuie catre alte ministere. Pana la sfarsitul anului 2005, Guvernul trebuie sa inregistreze, asa cum a fost programat, un deficit bugetar si nu un excedent, asa cum rezulta acum din executia bugetara.
In aceste conditii este necesar ca in 45 zile "sa fie cheltuiti" aproape 1,5-2% din PIB. Timpul este mult prea scurt si va exista o debandada in cheltuirea banului public. Efectul nu este greu de prevazut: in ultimele doua luni din 2005 inflatia va creste.
In general, pana in luna decembrie, exista un varf al cheltuielii publice, dar Romania nu s-a mai confruntat cu o asemenea situtie. Guvernul va trebui sa transforme un excedent intr-un deficit, deoarece nu a stiut cum trebuie executat bugetul, nu a stiut cum sa implementeze proiecte si programe ale bugetului pe 2005. Presiunea creata de fluxuri financiare mari va atrage dupa sine si o inrautatire a deficitelor externe, desi Guvernul stie ca aceste deficite trebuie temperate si stie ca trebuie sa participe activ la procesul de desinflatie. BNR va fi obligata sa sterilizeze excesul de lichiditate de pe piata, adunat din sistemul bancar, si sa tina piept avalansei cheltuielilor guvernamentale in lupta ei impotriva inflatiei.
Exista pericolul ca anul 2006 sa inceapa cu handicap in ceea ce priveste respectarea tintei de inflatie. Pe de alta parte, anul 2005 este un an compromis din punct de vedere al strategiei fiscale, al executiei bugetare si al indeplinirii tintelor macroeconomice stabilite.
Spuneam la sfarsit de 2004 ca politica economica va afecta consolidarea finantelor publice; din nefericire acest lucru s-a adeverit. Este posibil ca anul 2006 sa aiba aceeasi soarta, ceea ce produce o ingrijorare majora legata de 2007, anul integrarii in Uniunea Europeana, cand Romania va trebui sa faca fata altor cerinte si obligatii suplimentare.
De ce nu a folosit Guvernul excedentul bugetar pentru investitii in infrastructura?
* Mihai Tanasescu este deputat PSD, fost ministru al finantelor (2000-2004)
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
