Opinii

Opinie Adrian Vasilescu: Creditarea sănătoasă între vis şi realitate

Opinie Adrian Vasilescu: Creditarea sănătoasă între vis şi realitate

Autor: Adrian Vasilescu

28.09.2011, 00:02 920

O nouă reglementare a creditelor e în pregătire la Banca Naţională. Un proiect, schiţat de direcţia de specialitate, a fost supus dezbaterii publice. Opiniile exprimate, unele pro şi altele contra, propunerile de modificare au fost numeroase. Acum dezbaterea s-a încheiat. Proiectul final, îmbunătăţit în urma dezbaterii publice, va fi înaintat Consiliului de Administraţie al BNR. Decizia se va lua aici, prin vot.

Două obiective îşi propune Banca Naţională cu acest proiect: o creditare sănătoasă şi evitarea supraîndatorării populaţiei. De altfel, dincolo de noile reguli cerute de banca centrală, chiar şi băncile comerciale manifestă un evident spor de prudenţă.

Noul proiect de reglementare, prin care banca centrală îşi propune să introducă un nou stil de creditare, întemeiat pe diminuarea riscurilor şi pe evitarea supraîndatorării, a stârnit dezbateri furtunoase. Mulţi au spus: BNR blochează creditul. Adevărul este că nu-l blochează. Dar îl temperează. Practic, Banca Naţională a făcut cu un ceas mai devreme pasul pe care îl vor face, în vremea ce va urma, multe alte bănci centrale din lume. De unde, atunci, opinia privind blocarea creditelor? S-a făcut multă vâlvă că băncile vor fi descurajate de impactul noilor norme din proiectul BNR. S-a spus şi s-a scris chiar că Banca Naţională ar vrea să rărească clientela băncilor; şi că băncile ar fi în situaţia de a-şi pierde o mare parte a clientelei. E absurd. Pentru că, în esenţă, e vorba doar de o măsură prudenţială: "limitarea riscului de creditare". Fără a bloca însă creditarea.

Astăzi, în condiţiile crizei globale, nimeni în România n-ar putea să blocheze funcţionarea pieţei monetare şi de credit. Se impune însă o mai mare atenţie la cei doi stâlpi mari ai acestei pieţe: cât plătesc băncile pentru resursele atrase (dobânzile pasive) şi cât cer pentru creditele acordate (dobânzile active). Dacă dobânzile pasive nu ajung la o rată optimă, cu trei componente - 1) umbrela ce apără banii de inflaţie; 2) un premiu pentru riscul depunătorului; 3) plus sau minus cota băncii - instituţiile bancare îşi vor epuiza resursele şi nu vor avea de unde să dea credite. Mai mult: dacă dobânzile active o iau razna, companiile şi populaţia vor suporta scumpiri iraţionale ale împrumuturilor. Şi cu atât mai mult s-ar afla în suferinţă piaţa interbancară.

Acum creditarea bate pasul pe loc. Din cauza Băncii Naţionale? Nicidecum! Noua reglementare e încă doar un proiect. Altul e acum răspunsul, la îndemâna tuturor: "Din cauza crizei!" Răspunsul cel mai comod. Dar mai e şi un alt răspuns, legat de încredere.

Creditarea se restrânge. Cererile de credit, îndeosebi cele pentru creditul ipotecar, sunt întoarse pe o parte şi pe alta, analizele sunt mai riguroase, criteriile mai severe. Criza însă va trece. Şi chiar dacă nimic nu va mai fi cum a fost, dacă însăşi lumea se va schimba şi vom fi obligaţi să alegem un alt stil de viaţă, creditul va continua să ajute mase mari de oameni să-şi înceapă viaţa cu viitorul. De fapt, cu propria lor proiecţie. Fapt ce-i va obliga să ţină cont de timp, să acumuleze bonităţi. Asta e o cale, cea mai grea. Cealaltă cale e să te mulţumeşti cu ce ai, să renunţi la luptă. Fiecare e liber să aleagă.

Creditele pentru populaţie vor continua să facă obiectul unui lung şir de dezbateri, toate aprinse. Iar în centrul atenţiei se va afla Banca Naţională. Şi cum de cele mai multe ori, când sunt introduse reguli noi, judecata pleacă de la criterii emoţionale, deja începe să fie trecut cu vederea un fapt esenţial: că proiectul în cauză îşi propune să introducă creditarea într-un circuit raţional. Din 2003, de altfel, de când creditul a făcut explozie, BNR a fost continuu nevoită să intervină fără încetare cu măsuri de temperare. Întâi şi întâi, pentru a-i feri pe cei ce se împrumută de nedorite drame ce ar putea fi determinate, pe parcursul îndelungat al derulării creditului, de o eventuală insolvabilitate. Fără să fi pus frâne creditării.

Acum e criză, multe lucruri sunt cu capul în jos, dar viaţa nu se sfârşeşte aici. Întotdeauna, după timpul prezent, urmează timpul viitor.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO